11 Fala ta este coborâtă în Locuinţa Morţilor,
    împreună cu sunetul harfelor tale.
Larvele îţi sunt aşternut,
    iar viermii îţi sunt învelitoare.

12 Cum ai căzut din ceruri,
    luceafăr strălucitor, fiu al zorilor!
Cum ai fost doborât la pământ,
    tu, asupritorul neamurilor!
13 Tu ai zis în inima ta:
    ‘Mă voi înălţa la cer;
îmi voi ridica tronul
    mai presus de stelele lui Dumnezeu!
Voi şedea pe muntele adunării,
    pe înălţimile din nord![a]

Read full chapter

Footnotes

  1. Isaia 14:13 Sau: adunării, / în nordul îndepărtat; sau: pe înălţimile Ţafonului (canaaniţii credeau că acest munte este locuinţa şi locul de întâlnire al zeilor, asemenea Mt. Olimp la greci)