²¹ Nu vor mai fi decât oameni neprihăniţi în poporul^(A) tău: ei vor^(B) stăpâni ţara pe vecie, ca o odraslă^(C) sădită de Mine, lucrarea^(D) mâinilor Mele, ca să slujească spre slava Mea.

⁴¹ Mă voi^(A) bucura să le fac bine, îi voi sădi^(B) cu adevărat în ţara aceasta, din toată inima şi din tot sufletul Meu’.”

²⁸ Nu vor^(A) mai fi de jaf între neamuri, nu le vor mânca fiarele din ţară, ci vor^(B) locui în linişte şi nu le va mai tulbura nimeni.

²⁰ Dar Iuda va fi veşnic^(A) locuit şi Ierusalimul, din neam în neam.