Add parallel Print Page Options

37 Când a auzit împăratul(A) Ezechia cuvintele acestea, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus în Casa Domnului. A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe cei mai bătrâni dintre preoţi, acoperiţi cu saci, la prorocul Isaia, fiul lui Amoţ. Şi i-au zis: „Aşa vorbeşte Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei lor, şi totuşi mamele n-au putere să nască. Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru rămăşiţa care a mai rămas’.” Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus deci la Isaia. Şi Isaia le-a zis: „Iată ce veţi spune stăpânului vostru: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Nu te înspăimânta de cuvintele pe care le-ai auzit şi prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. Căci voi pune în el un duh de aşa fel încât, la o veste pe care o va primi, se va întoarce în ţara lui şi-l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui».’ ” Rabşache, la întoarcere, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis. Atunci împăratul Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, prin care i se spunea: „El a pornit să-ţi facă război”. Cum a auzit lucrul acesta, a trimis soli la Ezechia, zicându-le: 10 „Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi şi zici: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei». 11 Căci ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor şi cum le-au nimicit cu desăvârşire. Şi tu să fii izbăvit? 12 Oare dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinţii mei, le-au izbăvit ei, şi anume: Gozanul, Haranul, Reţef şi fiii lui Eden, care sunt la Telasar? 13 Unde este împăratul Hamatului(B), împăratul Arpadului şi împăratul cetăţii Sefarvaim, Hena şi Iva?’ ” 14 Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului, a întins-o înaintea Domnului, 15 şi i-a făcut următoarea rugăciune: 16 „Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul! 17 Doamne, pleacă-Ţi(C) urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib, ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! 18 Este adevărat, Doamne, că împăraţii Asiriei au pustiit toate ţările şi ţările lor 19 şi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâinile omului, de lemn şi de piatră. De aceea i-au nimicit. 20 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mâna lui Sanherib, ca toate împărăţiile pământului să ştie că numai Tu, Doamne, eşti Dumnezeu!” 21 Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei. 22 Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine. 23 Pe cine ai batjocorit şi ai ocărât tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul şi ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel; 24 prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul şi ai zis: «Cu mulţimea carelor mele, m-am suit pe vârful munţilor, pe coastele Libanului, şi voi tăia cedrii lui cei mai înalţi, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomăt. 25 Am săpat izvoare şi am băut din apele lor, şi cu talpa picioarelor mele voi seca toate râurile Egiptului.» 26 Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult şi că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în nişte mormane de dărâmături. 27 Şi locuitorii lor sunt neputincioşi, înspăimântaţi şi uluiţi: sunt ca iarba de pe câmp şi verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri şi ca grâul care se usucă înainte de a da în spic. 28 Dar Eu ştiu când stai jos, când ieşi afară, când intri şi când eşti mânios împotriva Mea. 29 Deci, pentru că eşti mânios împotriva Mea şi mândria ta a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga(D) Mea în nările tale şi zăbala Mea între buzele tale şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.’ 30 Şi acesta să-ţi fie semnul, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va creşte singur de la sine şi în al doilea an, ce va răsări din aceasta, dar în al treilea an, veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii şi veţi mânca din rodul lor. 31 Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda şi ce va mai rămâne iarăşi va prinde rădăcini dedesubt şi va aduce rod deasupra. 32 Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sionului, cei izbăviţi. Iată ce va face râvna(E) Domnului oştirilor. 33 De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre împăratul Asiriei: ‘El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi în ea, nu-i va sta înainte cu scuturi şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei. 34 Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul, 35 căci Eu voi ocroti(F) cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea şi din pricina robului Meu David!’ ” 36 Îngerul(G) Domnului a ieşit şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi, când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi aceştia erau nişte trupuri moarte. 37 Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s-a întors, şi a rămas la Ninive. 38 Şi, pe când stătea cu faţa la pământ, rugându-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec şi Şareţer l-au lovit cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.

Ezechia îi cere sfat lui Isaia

37 Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus la Casa Domnului. I-a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoţ, pe Eliachim, administratorul palatului, pe scribul Şebna şi pe cei bătrâni dintre preoţi, acoperiţi toţi cu saci. Ei i-au zis:

– Aşa vorbeşte Ezechia:

„Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naştere. Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab-Şache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

Când slujitorii regelui Ezechia au ajuns la Isaia, acesta le-a zis:

– Să-i spuneţi stăpânului vostru că aşa vorbeşte Domnul:

„Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat! Iată, voi pune în el un duh şi astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în ţara lui; şi voi face să cadă ucis de sabie chiar în ţara lui.“

Când Rab-Şache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiş, s-a întors şi l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei. După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuş[a], a pornit la luptă împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis soli la Ezechia, zicând: 10 „Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda:

«Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ţi că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei. 11 Cu siguranţă, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Şi tu să fii oare salvat? 12 Şi-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinţii mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Reţef şi pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Assar? 13 Unde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvayim, al cetăţii Hena sau al cetăţii Iva?»“

Rugăciunea lui Ezechia

14 Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului. 15 Ezechia s-a rugat Domnului, zicând:

16 „O, Doamne al Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul! 17 Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu! 18 Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au pustiit toate aceste neamuri şi ţările lor, 19 şi că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn şi piatră. 20 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâna lui, ca să ştie toate regatele pământului că doar Tu eşti Domnul!“

Profeţia lui Isaia asupra lui Sanherib

21 Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia să i se spună: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te-ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei, 22 iată care este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva acestuia:

Fecioara, fiica Sionului,
    te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine!
Fiica Ierusalimului
    dă din cap în timp ce fugi[b].
23 Ştii pe Cine ai batjocorit şi ai blasfemiat tu?
    Ştii împotriva Cui ţi-ai ridicat glasul?
Ştii împotriva Cui ţi-ai înălţat mândru privirea?
    Împotriva Sfântului lui Israel!
24 Prin slujitorii tăi L-ai batjocorit pe Stăpân
    şi ai zis:
‘Cu mulţimea carelor mele
    am urcat înălţimile munţilor
        până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!
I-am tăiat cei mai înalţi cedri
    şi cei mai aleşi chiparoşi.
Am ajuns la cele mai înalte piscuri
    şi la pădurea cea mai deasă.
25 Am săpat fântâni
    şi am băut apă,
şi cu tălpile picioarelor mele
    am secat toate pâraiele Egiptului.’

26 N-ai auzit?
    Eu le-am întocmit cu mult timp în urmă,
din zile străvechi le-am plănuit;
    acum însă le-am îngăduit să se împlinească,
anume ca tu să prefaci cetăţile fortificate
    în mormane de dărâmături.
27 Locuitorii lor sunt neputincioşi,
    sunt uluiţi şi făcuţi de ruşine.
Au ajuns ca iarba de pe câmp
    şi ca verdeaţa fragedă,
ca iarba de pe acoperişuri,
    care se usucă înainte să crească.

28 Dar Eu ştiu unde stai,
    când ieşi şi când intri
        şi cât eşti de furios pe Mine.
29 Pentru că te-ai mâniat pe Mine
    şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,
voi pune veriga Mea în nasul tău,
    şi zăbala Mea în gura ta
şi te voi întoarce
    pe drumul pe care ai venit.

30 Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia:

anul acesta veţi mânca ce va creşte de la sine,
    iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.
Dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera,
    veţi planta vii şi le veţi mânca roadele.
31 Supravieţuitorii Casei lui Iuda, cei rămaşi,
    vor prinde iarăşi rădăcini dedesubt
        şi vor da rod deasupra.
32 Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă
    şi din muntele Sion o ceată de supravieţuitori.

Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta.»“

33 „De aceea aşa vorbeşte Domnul cu privire la împăratul Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta
    şi nu va trage nici o săgeată acolo;
nu va veni în faţa ei cu vreun scut
    şi nu va ridica împotriva ei nici o rampă de asalt.
34 Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce
    şi nu va intra în cetatea aceasta,
        zice Domnul.
35 Eu voi ocroti cetatea aceasta pentru a o izbăvi,
    de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

36 Îngerul Domnului[c] a ieşit în tabăra asirienilor şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când cei din popor s-au trezit dis-de-dimineaţă, au văzut că toţi erau nişte trupuri moarte. 37 Atunci Sanherib, împăratul Asiriei şi-a ridicat tabăra şi a plecat. El s-a întors la Ninive şi a locuit acolo.

38 În timp ce se închina în templul zeului său, Nisrok[d], fiii săi, Adra-Melek şi Sareţer, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon[e].

Footnotes

  1. Isaia 37:9 De fapt, un faraon din Cuş (Etiopia şi teritoriile învecinate), deoarece în vremea aceea Egiptul era condus de o dinastie cuşită (etiopiană)
  2. Isaia 37:22 Lit.: după tine
  3. Isaia 37:36 Vezi Gen. 16:7-13
  4. Isaia 37:38 Numele acesta nu este atestat de către inscripţiile asiriene; posibil o corupţie a lui Nusku, zeu al luminii şi al focului în mitologia orientală
  5. Isaia 37:38 Împărat al Asiriei şi peste Babilon, 681-669 î.Cr.

Jerusalem’s Deliverance Foretold(A)

37 When King Hezekiah heard this, he tore his clothes(B) and put on sackcloth(C) and went into the temple(D) of the Lord. He sent Eliakim(E) the palace administrator, Shebna(F) the secretary, and the leading priests, all wearing sackcloth, to the prophet Isaiah son of Amoz.(G) They told him, “This is what Hezekiah says: This day is a day of distress(H) and rebuke and disgrace, as when children come to the moment of birth(I) and there is no strength to deliver them. It may be that the Lord your God will hear the words of the field commander, whom his master, the king of Assyria, has sent to ridicule(J) the living God,(K) and that he will rebuke him for the words the Lord your God has heard.(L) Therefore pray(M) for the remnant(N) that still survives.”

When King Hezekiah’s officials came to Isaiah, Isaiah said to them, “Tell your master, ‘This is what the Lord says: Do not be afraid(O) of what you have heard—those words with which the underlings of the king of Assyria have blasphemed(P) me. Listen! When he hears a certain report,(Q) I will make him want(R) to return to his own country, and there I will have him cut down(S) with the sword.’”

When the field commander heard that the king of Assyria had left Lachish,(T) he withdrew and found the king fighting against Libnah.(U)

Now Sennacherib(V) received a report(W) that Tirhakah, the king of Cush,[a](X) was marching out to fight against him. When he heard it, he sent messengers to Hezekiah with this word: 10 “Say to Hezekiah king of Judah: Do not let the god you depend on deceive(Y) you when he says, ‘Jerusalem will not be given into the hands of the king of Assyria.’(Z) 11 Surely you have heard what the kings of Assyria have done to all the countries, destroying them completely. And will you be delivered?(AA) 12 Did the gods of the nations that were destroyed by my predecessors(AB) deliver them—the gods of Gozan, Harran,(AC) Rezeph and the people of Eden(AD) who were in Tel Assar? 13 Where is the king of Hamath or the king of Arpad?(AE) Where are the kings of Lair, Sepharvaim,(AF) Hena and Ivvah?”(AG)

Hezekiah’s Prayer(AH)

14 Hezekiah received the letter(AI) from the messengers and read it. Then he went up to the temple(AJ) of the Lord and spread it out before the Lord. 15 And Hezekiah prayed(AK) to the Lord: 16 Lord Almighty, the God of Israel, enthroned(AL) between the cherubim,(AM) you alone are God(AN) over all the kingdoms(AO) of the earth. You have made heaven and earth.(AP) 17 Give ear, Lord, and hear;(AQ) open your eyes, Lord, and see;(AR) listen to all the words Sennacherib(AS) has sent to ridicule(AT) the living God.(AU)

18 “It is true, Lord, that the Assyrian kings have laid waste all these peoples and their lands.(AV) 19 They have thrown their gods into the fire(AW) and destroyed them,(AX) for they were not gods(AY) but only wood and stone, fashioned by human hands.(AZ) 20 Now, Lord our God, deliver(BA) us from his hand, so that all the kingdoms of the earth(BB) may know that you, Lord, are the only God.[b](BC)

Sennacherib’s Fall(BD)

21 Then Isaiah son of Amoz(BE) sent a message to Hezekiah: “This is what the Lord, the God of Israel, says: Because you have prayed to me concerning Sennacherib king of Assyria, 22 this is the word the Lord has spoken against him:

“Virgin Daughter(BF) Zion(BG)
    despises and mocks you.
Daughter Jerusalem
    tosses her head(BH) as you flee.
23 Who is it you have ridiculed and blasphemed?(BI)
    Against whom have you raised your voice(BJ)
and lifted your eyes in pride?(BK)
    Against the Holy One(BL) of Israel!
24 By your messengers
    you have ridiculed the Lord.
And you have said,
    ‘With my many chariots(BM)
I have ascended the heights of the mountains,
    the utmost heights(BN) of Lebanon.(BO)
I have cut down its tallest cedars,
    the choicest of its junipers.(BP)
I have reached its remotest heights,
    the finest of its forests.
25 I have dug wells in foreign lands[c]
    and drunk the water there.
With the soles of my feet
    I have dried up(BQ) all the streams of Egypt.(BR)

26 “Have you not heard?
    Long ago I ordained(BS) it.
In days of old I planned(BT) it;
    now I have brought it to pass,
that you have turned fortified cities
    into piles of stone.(BU)
27 Their people, drained of power,
    are dismayed and put to shame.
They are like plants in the field,
    like tender green shoots,
like grass(BV) sprouting on the roof,(BW)
    scorched[d] before it grows up.

28 “But I know where you are
    and when you come and go(BX)
    and how you rage(BY) against me.
29 Because you rage against me
    and because your insolence(BZ) has reached my ears,
I will put my hook(CA) in your nose(CB)
    and my bit in your mouth,
and I will make you return
    by the way you came.(CC)

30 “This will be the sign(CD) for you, Hezekiah:

“This year(CE) you will eat what grows by itself,
    and the second year what springs from that.
But in the third year(CF) sow and reap,
    plant vineyards(CG) and eat their fruit.(CH)
31 Once more a remnant of the kingdom of Judah
    will take root(CI) below and bear fruit(CJ) above.
32 For out of Jerusalem will come a remnant,(CK)
    and out of Mount Zion a band of survivors.(CL)
The zeal(CM) of the Lord Almighty
    will accomplish this.

33 “Therefore this is what the Lord says concerning the king of Assyria:

“He will not enter this city(CN)
    or shoot an arrow here.
He will not come before it with shield
    or build a siege ramp(CO) against it.
34 By the way that he came he will return;(CP)
    he will not enter this city,”
declares the Lord.
35 “I will defend(CQ) this city and save it,
    for my sake(CR) and for the sake of David(CS) my servant!”

36 Then the angel(CT) of the Lord went out and put to death(CU) a hundred and eighty-five thousand in the Assyrian(CV) camp. When the people got up the next morning—there were all the dead bodies! 37 So Sennacherib(CW) king of Assyria broke camp and withdrew. He returned to Nineveh(CX) and stayed there.

38 One day, while he was worshiping in the temple(CY) of his god Nisrok, his sons Adrammelek and Sharezer killed him with the sword, and they escaped to the land of Ararat.(CZ) And Esarhaddon(DA) his son succeeded him as king.(DB)

Footnotes

  1. Isaiah 37:9 That is, the upper Nile region
  2. Isaiah 37:20 Dead Sea Scrolls (see also 2 Kings 19:19); Masoretic Text you alone are the Lord
  3. Isaiah 37:25 Dead Sea Scrolls (see also 2 Kings 19:24); Masoretic Text does not have in foreign lands.
  4. Isaiah 37:27 Some manuscripts of the Masoretic Text, Dead Sea Scrolls and some Septuagint manuscripts (see also 2 Kings 19:26); most manuscripts of the Masoretic Text roof / and terraced fields