33 Aşadar, Iov, ascultă cuvintele mele,
    ia aminte la tot ce-ţi voi spune!
² Sunt gata să-mi deschid gura;
    cuvintele îmi sunt pe vârful limbii.
³ Cuvintele mele vin dintr-o inimă dreaptă
    şi buzele mele spun sincer ceea ce ştiu.
⁴ Duhul lui Dumnezeu m-a făcut;
    Suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
⁵ Răspunde-mi, dacă poţi,
    pregăteşte-te şi confruntă-mă!
⁶ Înaintea lui Dumnezeu şi eu sunt ca tine,
    şi eu am fost făcut din lut.
⁷ Nu-ţi fie teamă de mine,
    nu voi apăsa greu asupra ta.
⁸ Tu ai vorbit în auzul meu –
    am auzit sunetul cuvintelor tale.
⁹ Tu zici: «Sunt curat, fără greşeală;
    sunt curat, nu este nelegiuire în mine,
¹⁰ dar Dumnezeu caută să-mi stea împotrivă,
    mă consideră duşmanul Lui.
¹¹ Îmi pune picioarele-n butuci
    şi îmi urmăreşte toate căile.»

¹² Îţi spun că aici n-ai dreptate,
    pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul.
¹³ De ce te cerţi cu El
    pentru că nu răspunde la nici unul din cuvintele Sale?^[a]
14 Căci Dumnezeu vorbeşte când într-un fel,
    când în altul, dar omul nu ia seama.
¹⁵ Într-un vis, într-o vedenie de noapte,
    când oamenii sunt cuprinşi de un somn adânc,
        când ei dorm în paturile lor,
¹⁶ atunci El le deschide urechile
    şi îi înştiinţează prin învăţăturile Lui,
¹⁷ ca să-l întoarcă pe om de la faptele lui
    şi să-l ferească de mândrie,
¹⁸ să-i cruţe sufletul de groapă^[b]
    şi viaţa de loviturile sabiei^[c].
¹⁹ El este mustrat pe un pat al durerii,
    cu o luptă neîncetată în oase,
²⁰ aşa că i se face greaţă de pâine
    şi chiar şi de cele mai alese bucate.
²¹ Carnea i se prăpădeşte şi piere
    şi oasele lui, care erau cândva ascunse, se pot vedea.
²² Sufletul i se apropie de groapă
    şi viaţa sa de cei ce aduc moartea.
²³ Dar dacă se găseşte un înger pentru el, un mijlocitor,
    unul dintr-o mie, care să-l înştiinţeze pe om ce este drept,
²⁴ care să fie bun cu el şi să zică:
    «Cruţă-l, ca să nu se coboare în groapă;
        am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!»,
²⁵ atunci carnea lui devine fragedă ca cea din copilărie;
    el se întoarce la zilele tinereţii sale.
²⁶ Se roagă lui Dumnezeu şi El îi arată bunăvoinţă;
    el vede faţa Lui strigând de bucurie,
        este adus din nou în starea sa cea dreaptă.
²⁷ Apoi cântă înaintea oamenilor şi zice:
    «Am păcătuit şi am pervertit ce era drept,
        dar n-am primit ce meritam,
²⁸ ci El mi-a răscumpărat sufletul de la groapă,
    iar viaţa mea va vedea lumina.»

²⁹ Dumnezeu face toate aceste lucruri omului,
    de două, de trei ori,
³⁰ pentru a-i aduce înapoi sufletul din groapă,
    ca să fie luminat cu lumina vieţii.
³¹ Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă!
    Taci şi voi vorbi!
³² Dacă ai ceva de zis, răspunde-mi!
    Vorbeşte, pentru că vreau să-ţi dau dreptate.
³³ Dacă nu, ascultă-mă!
    Taci şi te voi învăţa înţelepciunea!“