Iov 29
Nouă Traducere În Limba Română
29 Iov şi-a continuat discursul şi a mai zis:
2 „O! de-aş mai fi ca în lunile trecute,
ca în zilele când mă păzea Dumnezeu!
3 Când candela Lui lumina peste capul meu
şi prin lumina Lui umblam în întuneric!
4 Când eram în zilele puterii mele,
când prietenia lui Dumnezeu era peste cortul meu,
5 când Cel Atotputernic era încă cu mine
şi copiii mei erau în jurul meu,
6 când mi se scăldau paşii în smântână,
iar stânca turna lângă mine pâraie de untdelemn.
7 Când mergeam la poarta cetăţii,
când îmi pregăteam scaunul în piaţă,
8 cei tineri mă vedeau şi se trăgeau înapoi
şi cei bătrâni se ridicau şi rămâneau în picioare,
9 conducătorii se opreau din vorbit
şi-şi puneau mâna la gură,
10 glasul căpeteniilor amuţea
şi li se lipea limba de cerul gurii.
11 Oricine mă auzea mă vorbea de bine
şi oricine mă vedea era de partea mea,
12 pentru că scăpam pe săracul care cerea ajutor
şi pe orfanul care nu avea sprijin.
13 Omul care murea mă binecuvânta;
făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
14 Mă îmbrăcam cu dreptatea precum cu o haină,
judecata dreaptă îmi era robă şi turban;
15 eram ochi pentru cel orb
şi picior pentru cel olog;
16 eram tată pentru cel în nevoie
şi cercetam cauza celui străin.
17 Zdrobeam colţii celui nedrept
şi smulgeam prada din dinţii lui.
18 Îmi ziceam: «Voi muri în cuibul meu
şi zilele mele vor fi multe ca nisipul.
19 Rădăcinile mele vor ajunge la apă
şi roua va sta toată noaptea pe ramurile mele;
20 gloria mea va fi mereu proaspătă,
iar în mână voi avea întotdeauna un arc nou.»
21 Toţi mă ascultau şi aşteptau,
tăceau aşteptând sfatul meu.
22 După ce vorbeam, nu mai vorbea nimeni,
şi cuvântul meu cădea peste ei ca picăturile de ploaie.
23 Ei mă aşteptau cum se aşteaptă ploaia,
îşi deschideau gura ca după o ploaia târzie[a].
24 Când îşi pierdeau încrederea, le zâmbeam,
şi seninătatea feţei mele le era scumpă[b].
25 Le alegeam calea şi le eram conducător,
locuiam ca un rege în mijlocul cetelor sale,
eram ca unul care îi mângâie pe cei ce se jelesc.
Iov 29
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Iov, mai înainte
29 Iov a luat din nou cuvântul în pilde şi a zis:
2 „Oh, cum nu pot să fiu ca(A) în lunile trecute,
ca în zilele când mă păzea Dumnezeu,
3 când(B) candela Lui strălucea deasupra capului meu
şi lumina Lui mă călăuzea în întuneric!
4 Cum nu sunt ca în zilele puterii mele,
când Dumnezeu veghea ca un prieten(C) peste cortul meu,
5 când Cel Atotputernic încă era cu mine
şi când copiii mei stăteau în jurul meu;
6 când mi se scăldau paşii(D) în smântână
şi stânca(E) vărsa lângă mine pâraie de untdelemn!
7 Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii
şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,
8 tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea,
bătrânii se sculau şi stăteau în picioare.
9 Mai-marii îşi opreau cuvântările
şi îşi puneau(F) mâna la gură.
10 Glasul căpeteniilor tăcea
şi li se lipea limba(G) de cerul gurii.
11 Urechea care mă auzea mă numea fericit,
ochiul care mă vedea mă lăuda.
12 Căci scăpam(H) pe săracul care cerea ajutor
şi pe orfanul lipsit de sprijin.
13 Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine,
umpleam de bucurie inima văduvei.
14 Mă îmbrăcam cu dreptatea(I) şi-i slujeam de îmbrăcăminte,
neprihănirea îmi era manta şi turban.
15 Orbului(J) îi eram ochi
şi şchiopului, picior.
16 Celor nenorociţi le eram tată
şi cercetam pricina(K) celui necunoscut.
17 Rupeam falca(L) celui nedrept
şi-i smulgeam prada din dinţi.
18 Atunci ziceam: ‘În cuibul(M) meu voi muri,
zilele mele vor fi multe ca nisipul.
19 Apa(N) va pătrunde în rădăcinile mele,
roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.
20 Slava mea va înverzi neîncetat
şi arcul(O) îmi va întineri în mână.’
21 Oamenii mă ascultau şi aşteptau,
tăceau înaintea sfaturilor mele.
22 După cuvântările mele, niciunul nu răspundea
şi cuvântul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.
23 Mă aşteptau ca pe ploaie,
căscau gura ca după ploaia(P) de primăvară.
24 Când li se înmuia inima, le zâmbeam,
şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.
25 Îmi plăcea să mă duc la ei şi mă aşezam în fruntea lor;
eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri,
ca un mângâietor lângă nişte întristaţi.
Job 29
King James Version
29 Moreover Job continued his parable, and said,
2 Oh that I were as in months past, as in the days when God preserved me;
3 When his candle shined upon my head, and when by his light I walked through darkness;
4 As I was in the days of my youth, when the secret of God was upon my tabernacle;
5 When the Almighty was yet with me, when my children were about me;
6 When I washed my steps with butter, and the rock poured me out rivers of oil;
7 When I went out to the gate through the city, when I prepared my seat in the street!
8 The young men saw me, and hid themselves: and the aged arose, and stood up.
9 The princes refrained talking, and laid their hand on their mouth.
10 The nobles held their peace, and their tongue cleaved to the roof of their mouth.
11 When the ear heard me, then it blessed me; and when the eye saw me, it gave witness to me:
12 Because I delivered the poor that cried, and the fatherless, and him that had none to help him.
13 The blessing of him that was ready to perish came upon me: and I caused the widow's heart to sing for joy.
14 I put on righteousness, and it clothed me: my judgment was as a robe and a diadem.
15 I was eyes to the blind, and feet was I to the lame.
16 I was a father to the poor: and the cause which I knew not I searched out.
17 And I brake the jaws of the wicked, and plucked the spoil out of his teeth.
18 Then I said, I shall die in my nest, and I shall multiply my days as the sand.
19 My root was spread out by the waters, and the dew lay all night upon my branch.
20 My glory was fresh in me, and my bow was renewed in my hand.
21 Unto me men gave ear, and waited, and kept silence at my counsel.
22 After my words they spake not again; and my speech dropped upon them.
23 And they waited for me as for the rain; and they opened their mouth wide as for the latter rain.
24 If I laughed on them, they believed it not; and the light of my countenance they cast not down.
25 I chose out their way, and sat chief, and dwelt as a king in the army, as one that comforteth the mourners.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
