Iov 12

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

² „S-ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sunteţi voi
şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea!
³ Am^(A) şi eu minte ca voi, nu sunt mai prejos decât voi.
Şi cine nu ştie lucrurile pe care le spuneţi voi?
⁴ Eu sunt de batjocura^(B) prietenilor mei
când^(C) cer ajutorul lui Dumnezeu:
dreptul, nevinovatul, de batjocură!
⁵ ‘Dispreţ în nenorocire!’ – iată zicerea celor fericiţi:
dă brânci cui alunecă cu piciorul!
⁶ Jefuitorilor li se lasă corturile în pace^(D),
celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine,
măcar că Dumnezeul lor este în pumn.
⁷ Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa;
păsările cerului, şi îţi vor spune;
⁸ vorbeşte pământului, şi te va învăţa
şi peştii mării îţi vor povesti.
⁹ Cine nu vede în toate acestea
dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri?
¹⁰ El ţine în mână^(E) sufletul a tot ce trăieşte,
suflarea oricărui trup omenesc.
¹¹ Nu deosebeşte^(F) urechea cuvintele,
cum gustă cerul gurii mâncărurile?
¹² La bătrâni^(G) se găseşte înţelepciunea
şi într-o viaţă lungă e priceperea.
¹³ La Dumnezeu^(H) este înţelepciunea şi puterea;
sfatul şi priceperea ale Lui sunt.
¹⁴ Ce dărâmă^(I) El nu va fi zidit din nou;
pe cine-l închide^(J) El, nimeni nu-l va scăpa.
¹⁵ El opreşte^(K) apele, şi totul se usucă;
El le dă^(L) drumul, şi pustiesc pământul.
¹⁶ El^(M) are puterea şi înţelepciunea;
El stăpâneşte pe cel ce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii.
¹⁷ El ia robi pe sfetnici
şi tulbură^(N) mintea judecătorilor.
¹⁸ El dezleagă legătura împăraţilor
şi le pune o frânghie în jurul coapselor.
¹⁹ El ia robi pe preoţi;
El răstoarnă pe cei puternici.
²⁰ El taie^(O) vorba celor meşteri la vorbă;
El ia mintea celor bătrâni.
²¹ El varsă^(P) dispreţul asupra celor mari;
El dezleagă brâul celor tari.
²² El descoperă^(Q) ce este ascuns în întuneric,
El aduce la lumină umbra morţii.
²³ El face^(R) pe neamuri să crească şi El le nimiceşte;
El le întinde până departe şi El le aduce înapoi în hotarele lor.
²⁴ El ia mintea căpeteniilor poporului,
El îi face^(S) să rătăcească în pustiuri fără drum,
²⁵ unde^(T) bâjbâie prin întuneric şi nu văd desluşit;
El îi face să se clatine^(U) ca nişte oameni beţi.