Ioan 9
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Vindecarea unui orb din naştere
9 Când trecea, Isus a văzut un orb din naştere. 2 Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învăţătorule, cine(A) a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” 3 Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci(B) s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4 Cât este ziuă, trebuie(C) să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5 Cât sunt în lume, sunt(D) Lumina lumii.” 6 După ce a zis aceste vorbe, a(E) scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta 7 şi i-a zis: „Du-te de te spală în(F) scăldătoarea Siloamului” (care, tălmăcit, înseamnă: Trimis). El(G) s-a dus, s-a spălat şi s-a întors văzând bine. 8 Vecinii şi cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerşetor ziceau: „Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea?” 9 Unii ziceau: „El este”. Alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el”. Şi el însuşi zicea: „Eu sunt”. 10 Deci i-au zis: „Cum ţi s-au deschis ochii?” 11 El a răspuns: „Omul(H) acela, căruia I se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: ‘Du-te la scăldătoarea Siloamului şi spală-te.’ M-am dus, m-am spălat şi mi-am căpătat vederea.” 12 „Unde este Omul acela?” l-au întrebat ei. El a răspuns: „Nu ştiu”.
Cercetarea orbului de farisei
13 Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte. 14 Şi era o zi de Sabat când făcuse Isus tină şi-i deschisese ochii. 15 Din nou, fariseii l-au întrebat şi ei cum şi-a căpătat vederea. Şi el le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. 16 Atunci, unii din farisei au început să zică: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru că nu ţine Sabatul”. Alţii ziceau: „Cum(I) poate un om păcătos să facă asemenea semne?” Şi(J) era dezbinare între ei. 17 Iarăşi au întrebat pe orb: „Tu ce zici despre El în privinţa faptului că ţi-a deschis ochii?” „Este(K) un proroc”, le-a răspuns el. 18 Iudeii n-au crezut că fusese orb şi că îşi căpătase vederea până n-au chemat pe părinţii lui. 19 Şi când i-au venit părinţii, i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru, care spuneţi că s-a născut orb? Cum dar vede acum?” 20 Drept răspuns, părinţii lui au zis: „Ştim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb. 21 Dar cum vede acum sau cine i-a deschis ochii, nu ştim. Întrebaţi-l pe el; este în vârstă, el singur poate vorbi despre ce-l priveşte.” 22 Părinţii lui au zis aceste lucruri, pentru că se(L) temeau de iudei, căci iudeii hotărâseră acum ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să(M) fie dat afară din sinagogă. 23 De aceea au zis părinţii lui: „Este în vârstă, întrebaţi-l pe el”. 24 Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: „Dă(N) slavă lui Dumnezeu: noi(O) ştim că omul acesta este un păcătos”. 25 El a răspuns: „Dacă este un păcătos, nu ştiu; eu una ştiu: că eram orb, şi acum văd”. 26 Iarăşi l-au întrebat: „Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?” 27 „Acum v-am spus”, le-a răspuns el, „şi n-aţi ascultat. Pentru ce voiţi să mai auziţi încă o dată? Doar n-aţi vrea să vă faceţi şi voi ucenicii Lui!” 28 Ei l-au ocărât şi i-au zis: „Tu eşti ucenicul Lui, noi suntem ucenicii lui Moise. 29 Ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu(P) ştim de unde este.” 30 „Aici(Q) este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu ştiţi de unde este, şi totuşi El mi-a deschis ochii. 31 Ştim că Dumnezeu(R) n-ascultă pe păcătoşi, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. 33 Dacă(S) omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic.” 34 „Tu eşti născut cu totul în(T) păcat”, i-au răspuns ei, „şi vrei să ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară.
Isus întâlneşte pe orb în Templu
35 Isus a auzit că l-au dat afară şi, când l-a găsit, i-a zis: „Crezi tu în Fiul(U) lui Dumnezeu?” 36 El a răspuns: „Şi cine este, Doamne, ca să cred în El?” 37 „L-ai şi văzut”, i-a zis Isus, „şi cel(V) care vorbeşte cu tine, Acela este”. 38 „Cred, Doamne”, I-a zis el; şi I s-a închinat. 39 Apoi, Isus a zis: „Eu am venit în lumea aceasta pentru(W) judecată: ca(X) cei ce nu văd să vadă şi cei ce văd să ajungă orbi”. 40 Unii din fariseii care erau lângă el, când au auzit aceste vorbe, I-au(Y) zis: „Doar n-om fi şi noi orbi!” 41 „Dacă(Z) aţi fi orbi”, le-a răspuns Isus, „n-aţi avea păcat, dar acum ziceţi: ‘Vedem’. Tocmai de aceea păcatul vostru rămâne.”
Tuˈj Juan 9
Mam, Central
Tej tqˈanit jun moẍ tuˈn Jesús
9 Tej kyjaˈtaq tikyˈx Jesús toj jun bˈe, xi tkaˈyin jun ichin moẍ toj titzˈjlin.
2 Xi qqaniˈn, a awoˈy t‑xnaqˈtzbˈin: Ay Aj Xnaqˈtzil, ¿Tiˈtzila quˈnil s‑itzˈje ichin moẍ lo; tuˈnpela kyiljo ttata, mo qa tuˈnx til?
3 O tzaj ttzaqˈwiˈn Jesús: Nya tuˈn kyil ttata, ex nya tuˈnxjo til; qalaˈ ma tzˈitzˈje moẍ, noq tuˈn tyekˈiˈn tipin qMan Dios tiˈj. 4 A naˈmx tex qˈij, ilx tiˈj tuˈn tkubˈ qbˈinchin taqˈin a tzaj chqˈon weˈy, quˈn tzul kanin qnikyˈin, aj nkyima, a jaˈ mix aˈl jun aku bˈant taqˈnin. 5 Loqin intiˈnx tzaluˈn, ayin weˈ tzaj kye kykyaqil xjal twutz txˈotxˈ.
6 Atzaj teˈ tbˈaj tqˈmaˈn ikyjo, kubˈ ttzubˈin twutz txˈotxˈ, ex kubˈ tbˈinchin chˈin xoqˈl tuˈn taˈl ttzi, ex ok tsuˈn kyiˈj twutzjo moẍ, 7 ex xi tqˈmaˈn te: Kux txiˈy txjol kye twutza tojjo tkubˈil aˈ, Siloé tbˈi (atzin tzˈelpineˈ: Chqˈoˈn). Ex bˈeˈxsin xiˈ moẍ txjol twutz. Atzaj teˈ tmeltzˈaj, otaq bˈant tkaˈyin.
8 Ayetziˈn t‑xjalil najleqetaq nqayin tkˈatz tja exqetziˈn jniˈ ojtzqilte, tej nmoˈntaq, i jaw yolin kyxolx: ¿Ma nyapetzilaˈ xjal lo a moẍtaq, a nkubˈ qe qanil tmobˈitz?
9 Attaq junjun nkyqˈmante: Atziˈn.
Ex junjuntl nkyqˈmaˈntaq: Nya teˈ, bˈaˈnxi chˈime ikyx kaˈyiˈn.
Me axjo ichin nqˈmante: Ikytziˈn. Ayin wejiˈy.
10 Bˈeˈxsin xi kyqanin te: Tzeˈntzin tten ma bˈant tkaˈyiˈn, chi chiˈ.
11 Exsin i xi ttzaqˈwin kye: Atzin ichin, a Jesús tbˈi, xkubˈ tbˈinchin chˈin xoqˈl, exsin s‑ok tsuˈn kyiˈj nwutza, ex tzaj tqˈmaˈn weˈy: Ku t‑xiˈy ttzi tkubˈil aˈ, Siloé tbˈi, ex txjomil twutzach. Kutzin, nchijiˈy. Ẍinka. Atzaj teˈ s‑el ntxjon nwutza, bˈeˈx bˈant nkaˈyiˈn.
12 Bˈeˈxsin xi kyqanin te: ¿Jaˈtzin taˈye ichin anetziˈn?
Ex xi tqˈmaˈn kye: Mi bˈiˈn wuˈnch.
Tej tokjo moẍtaq toj xjelbˈil kyuˈn Parisey
13 Tuˈnpetziˈn, bˈeˈx xi kyiˈn kywutzjo Parisey ajo ichin, a moẍtaq, 14 quˈn toj jun qˈij te ajlabˈl, kubˈ tbˈinchin Jesúsjo xoqˈl, ex kubˈ tqˈaniˈn moẍ.
15 Ayetzin Parisey ok tentl qanilte teˈ ichin: ¿Tzeˈn tten otaq chi kaˈyin twutz?
Ante ichin xi tqˈmaˈn: Ok tsuˈn xoqˈl kyiˈj nwutza, ex el ntxjoˈn. Atziˈn jaˈlin, ma bˈant nkaˈyiˈnch.
16 At junjun Parisey xi kyqˈma: Ajo ichin kubˈ tbˈinchin ikyjo, nya te Dios teˈ, quˈn mina nkubˈ tnimin qˈij te ajlabˈl.
Me attaq junjunltl xi kyqˈmaˈn: ¿Tzeˈntzin tten ikyjo? ¿Akupela bˈant tbˈinchin jun yekˈbˈil tipin nimx kyoklin, qa aj il?
Tuˈntzin ikyjo, mix mejeye kyyol, ex bˈeˈx bˈaj kubˈ kypaˈn kyibˈ.
17 Bˈeˈx xi kyqanin majl teˈ moẍtaq: ¿Yajtzin te? ¿Tiˈtzin te ntqˈmaˈn tiˈjjo ichin, ax jqonte twutza?
I xi ttzaqˈwin tej ichin: Bˈa we wuˈn jun yolil Tyol Dios teˈ.
18 Me ayetzin kye Judiy kykyˈeˈtaq tuˈn txi kynimiˈn, qa ataqjo a moẍtaq otaq bˈant tkaˈyin, tzmaxix xi kyniminxjo, teˈ kytzaj kytxkoˈn ttataˈ a moẍtaq.
19 Xi kyqanin kye: ¿Atzin kykˈwaljiˈy lo, a nkyqˈmaˈn qa moẍtaq te titzˈje? ¿Tzeˈntzin ttentz ma bˈant tkaˈyin?
20 Me atzin kye ttata xi kytzaqˈwin: Ojtzqiˈn qe quˈn, qa a qkˈwaljiˈy, a moẍ te titzˈje. 21 Me mi bˈiˈn qe quˈn tzeˈn tten ẍi jqet twutz, ex alkye xkubˈ qˈaninte. Kyqaninxa te; quˈn ma bˈet tabˈqˈe, ex ax kqˈolte tqanil.
22 Xi kyqˈmaˈn ttata ikyjo noq tuˈn kyxobˈil kye aj Judiy, quˈn bˈiˈntaq kyuˈn, qa otaq chi kyij aj Judiy toj wen, tuˈn tex lajet jun aˈla toj ja te naˈbˈl Dios, qa ma txi kyqˈmaˈn qa axix Jesúsjo a Crist. 23 Tuˈnpetziˈn, xi kyqˈmaˈn ttata: Kyqaninxa te; quˈn ma bˈet tabˈqˈe, ex ax kqˈolte tqanil.
24 Ayetziˈn Judiy tzaj kytxkoˈn juntl majljo ichin moẍtaq, ex xi kyqˈmaˈn te: Qˈmantza qeˈy twutz Dios. ¿Tiˈn bˈaj tiˈja? Quˈn bˈiˈn qe quˈn qa ajo ichin anetziˈn aj il teˈ.
25 Ante ichin xi ttzaqˈwin: Qa aj il mo qa minaj; oˈkx wejiˈy bˈiˈn wuˈn qa moẍqintaqa. Atziˈn jaˈlin ma bˈant nkaˈyiˈn.
26 Xi kyqanin majljo Parisey te: ¿Tzeˈntzin s‑okiy tuˈn? ¿Tiˈtzin xbˈant tuˈn, tuˈn tjqet twutza?
27 I xi ttzaqˈwin: Ma txi nqˈmaˈn kyeˈy ilaˈ maj, me mi n‑okx toj kywiˈy. ¿Tiquˈn kyaja tuˈn t‑xi nqˈmaˈntla juntl majl? ¿Bˈalaqa kyaja tuˈn kyok lipey tiˈj?
28 Bˈeˈxsin i bˈaj ok tentz yisolte, ex xi kyqˈmaˈn te: Ma txi lipey tiˈjjo maˈ ichin anetziˈn; me metzin qe, axsa qo xela lipe qe tiˈjjo t‑xnaqˈtzbˈil Moisés. 29 Quˈn bˈiˈn qe quˈn, aku te Dios o yolin tukˈa Moisés; me ante ichin anetziˈn, ntiˈx chˈin bˈiˈn quˈn jaˈ tzajnin.
30 Me atzin teˈ ichin xi ttzaqˈwin kye: ¿Tzeˈnxsin tteˈn ikyjo? Mi bˈin kyuˈn jaˈ tzajnin ichin, ex ma jqet nwutza tuˈn. 31 ¿Nyapela bˈin kyuˈn, qa mi nchi tzaj tbˈin Diosjo aj il? Qalaˈ nchi tzaj tbˈiˈn aye nchi kˈulin te, exqetziˈn nkubˈ kybˈinchin a taj. 32 Quˈn bˈajx qbˈiye tqanil tzmax tzaluˈn tiˈj jun xjal, tuˈn tjqet twutz jun xjal tuˈn, a moẍ teˈ titzˈje. 33 Qa nya te Diosjo ichin lo, ¿Ma akupetla tzul Dios weˈy tuˈn?
34 Tuˈnpetziˈn xi kytzaqˈwin te: Ntiˈ te tajbˈiˈn tuˈn tyolin qukˈiy ikyjo, quˈn manyor aj ilx te atxix teˈ titzˈjiy. ¿Ex tajnaja tuˈn qkubˈ t‑xnaqˈtziˈn?
Ex bˈeˈx etz kylajoˈn toj ja te naˈbˈl Dios.
Tej tyolin Jesús kyiˈjjo xjal moẍqe toj kyanmin
35 Atzaj teˈ tbˈinte Jesús, qa otaq tzˈex lajoˈn tej ichin toj ja te naˈbˈl Dios, el tkˈulbˈin tibˈ tukˈa, ex xi tqanin te: ¿Niminxsiˈn Tkˈwal Ichin tuˈn?
36 Atzin te ichin xi tqˈmaˈn te: Tata, qˈmaˈntza weˈy ankye, tuˈntzintla nnimiˈn tiˈj.
37 Xi ttzaqˈwin Jesús te: O tlixiy, ex ayintzinjiˈy, a nchin yoliˈn tukˈiy.
38 Bˈeˈxsin kubˈ meje ichin twutz Jesús, ex xi tqˈmaˈn te: Ma txi nnimiˈn, wAjaw.
39 Bˈeˈx xi tqˈmaˈn Jesús: Ma chin ula tzaluˈn twutz txˈotxˈ, tuˈn nkawiˈn tukˈa tumil, tuˈntzintla ayejo moẍqe toj kyanmin, tuˈn tbˈant kykaˈyin; ex ayetziˈn njaw kynimsin kyibˈ, tuˈn kyok moẍ toj kyanmin.
40 Ayetziˈn junjun Parisey iteˈtaq tukˈa Jesús. Tej kybˈinte ikyjo, xi kyqanin te: ¿Mej qa majqox qe moẍqo toj twutza?
41 I xi ttzaqˈwin Jesús: Noqpetzin ma tzˈel kyetz kynikyˈ tiˈj qa moẍqiˈy toj kyanmiˈn, matla kubˈ najsit kyetza kyil. Me tuˈn njaw kynimsin kyibˈa, ex noq tuˈn kyqˈmaˈn qa n‑el kynikyˈa te tkyaqil, at kye kypaj tuˈn kyila.
Ioan 9
Nouă Traducere În Limba Română
Isus vindecă un orb din naştere
9 În timp ce trecea, Isus a văzut un orb din naştere. 2 Ucenicii Lui L-au întrebat:
– Rabbi[a], cine a păcătuit de s-a născut orb: el sau părinţii lui?[b]
3 Isus le-a răspuns:
– Nu este nici pentru că a păcătuit el, nici pentru că au păcătuit părinţii lui, ci s-a născut aşa ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4 Cât este zi, trebuie să lucrăm lucrările Celui Ce M-a trimis. Vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5 Cât sunt în lume, sunt lumina lumii.
6 Şi zicând aceasta, a scuipat pe pământ, a făcut nişte noroi din salivă şi l-a pus pe ochii orbului. 7 Apoi i-a zis: „Du-te şi spală-te în bazinul Siloamului!“ Tradus, Siloam înseamnă «Trimis» El s-a dus, s-a spălat şi s-a întors văzând bine. 8 Vecinii şi cei care-l văzuseră mai înainte, pe când era cerşetor, se întrebau: „Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea?!“ 9 Unii ziceau: „El este!“ Alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!“ Iar el zicea: „Eu sunt!“ 10 Prin urmare, l-au întrebat:
– Cum atunci ţi-au fost deschişi ochii?
11 El a răspuns:
– Omul Acela, Căruia I se zice Isus, a făcut noroi, mi-a uns ochii şi mi-a zis: „Du-te la Siloam şi spală-te!“ Aşa că m-am dus, m-am spălat şi apoi am putut vedea.
12 Ei l-au întrebat:
– Unde este El?
– Nu ştiu! a răspuns el.
13 L-au adus la farisei pe cel ce fusese orb. 14 Ziua în care Isus făcuse noroi şi-i deschisese ochii era o zi de Sabat. 15 Din nou, fariseii l-au întrebat şi ei cum de şi-a căpătat vederea. El le-a răspuns:
– Mi-a pus noroi pe ochi, m-am spălat şi văd!
Cercetarea celui vindecat de către farisei
16 Unii dintre farisei ziceau: „Acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine Sabatul!“ Alţii însă ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?!“ Aşa că era dezbinare între ei. 17 L-au întrebat din nou pe orb:
– Tu ce zici despre El, pentru că ţie ţi-a deschis ochii?
El le-a răspuns:
– Este un profet.
18 Iudeii însă n-au crezut că fusese orb şi că îşi căpătase vederea, până când nu i-au chemat pe părinţii lui. 19 Ei i-au întrebat:
– Acesta este fiul vostru, despre care spuneţi că s-a născut orb? Atunci cum de vede acum?
20 Părinţii lui au răspuns:
– Ştim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb, 21 însă cum de vede acum sau Cine i-a deschis ochii, nu ştim. Întrebaţi-l pe el! Este în vârstă şi va vorbi el cu privire la sine!
22 Părinţii lui au spus aceste lucruri fiindcă le era frică de iudei. Căci iudeii hotărâseră deja că dacă va mărturisi cineva că Isus este Cristosul, să fie dat afară din sinagogă. 23 De aceea au zis părinţii lui: „Este în vârstă; întrebaţi-l pe el!“
24 L-au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis:
– Dă slavă lui Dumnezeu! Noi ştim că Omul Acesta este păcătos.
25 El le-a răspuns:
– Dacă este păcătos, nu ştiu. Eu una ştiu: eram orb, iar acum văd!
26 Ei l-au întrebat:
– Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?
27 El le-a răspuns:
– V-am spus deja, dar n-aţi ascultat. De ce vreţi să auziţi din nou? Doar nu vreţi şi voi să deveniţi ucenicii Lui?!
28 Ei l-au insultat şi i-au zis:
– Tu eşti ucenicul Aceluia! Noi însă suntem ucenicii lui Moise! 29 Noi ştim că lui Moise i-a vorbit Dumnezeu, dar Acesta nu ştim de unde este!
30 Omul le-a răspuns:
– Dar tocmai acesta este lucrul de mirare, că voi nu ştiţi de unde este şi totuşi El mi-a deschis ochii! 31 Ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi, dar dacă cineva este temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De când este lumea nu s-a auzit ca cineva să deschidă ochii unuia care s-a născut orb. 33 Dacă Acesta nu era de la Dumnezeu, n-ar fi putut face nimic.
34 Ei i-au zis:
– Tu ai fost născut cu totul în păcat şi tu ne înveţi pe noi?!
Şi l-au dat afară.
Orbirea spirituală
35 Isus a auzit că l-au dat afară şi când l-a găsit l-a întrebat:
– Tu crezi în Fiul Omului[c]?
36 El I-a răspuns:
– Şi Cine este, Domnule, ca să cred în El?
37 Isus i-a zis:
– L-ai şi văzut; Cel Ce vorbeşte cu tine este Acela!
38 (El a răspuns:
– Cred, Doamne!
Şi I s-a închinat. 39 Isus i-a zis:)[d]
– Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată, pentru ca cei ce nu văd, să vadă, iar cei ce văd, să devină orbi.
40 Unii dintre fariseii care erau cu El, când au auzit acestea, I-au zis:
– Doar nu suntem şi noi orbi?!
41 Isus le-a răspuns:
– Dacă aţi fi orbi, n-aţi avea păcat; dar acum, pentru că ziceţi: „Vedem!“, păcatul vostru rămâne!
Footnotes
- Ioan 9:2 Vezi nota de la 1:38
- Ioan 9:2 Cf. învăţăturii rabinice din acea vreme, răsplata şi pedeapsa erau proporţionale cu meritele şi greşelile oamenilor sau ale părinţilor lor
- Ioan 9:35 Cf. celor mai importante mss; cele mai multe mss conţin: Fiul lui Dumnezeu
- Ioan 9:39 Unele mss timpurii şi importante nu conţin aceste cuvinte
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Copyright © 2002 by Wycliffe Bible Translators International
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.