Ioan 4
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Samariteanca
4 Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează(A) mai mulţi ucenici decât Ioan. 2 Însă Isus nu boteza El Însuşi, ci ucenicii Lui. 3 Atunci a părăsit Iudeea şi S-a întors în Galileea. 4 Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria, 5 a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe(B) care-l dăduse Iacov fiului său Iosif. 6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea. 7 A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau”, i-a zis Isus. 8 Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mâncării. 9 Femeia samariteancă I-a zis: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?” Iudeii(C), în adevăr, n-au legături cu samaritenii. 10 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce-ţi zice: ‘Dă-Mi să beau!’ tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă(D) vie.” 11 „Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai dar această apă vie? 12 Eşti Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui?” 13 Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete. 14 Dar oricui(E) va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se(F) va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.” 15 „Doamne”, I-a zis(G) femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot”. 16 „Du-te”, i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici”. 17 Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat”. Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat. 18 Pentru că cinci bărbaţi ai avut, şi acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.” 19 „Doamne”, I-a zis femeia, „văd(H) că eşti proroc. 20 Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta(I), şi voi ziceţi că în Ierusalim(J) este locul unde trebuie să se închine oamenii.” 21 „Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când(K) nu vă veţi închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. 22 Voi vă închinaţi la ce(L) nu cunoaşteţi, noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci(M) mântuirea vine de la iudei. 23 Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh(N) şi(O) în adevăr, fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. 24 Dumnezeu(P) este Duh, şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.” 25 „Ştiu”, i-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zise Hristos); când va veni El, are să ne(Q) spună toate lucrurile”. 26 Isus i-a zis: „Eu(R), cel care vorbesc cu tine, sunt Acela”.
Trezirea din Samaria
27 Atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi niciunul nu I-a zis: „Ce cauţi?” sau „Despre ce vorbeşti cu ea?” 28 Atunci, femeia şi-a lăsat găleata, s-a dus în cetate şi a zis oamenilor: 29 „Veniţi de vedeţi un om care(S) mi-a spus tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?” 30 Ei au ieşit din cetate şi veneau spre El. 31 În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce şi ziceau: „Învăţătorule, mănâncă!” 32 Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi”. 33 Ucenicii au început să-şi zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?” 34 Isus le-a zis: „Mâncarea(T) Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui. 35 Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care(U) sunt albe acum, gata pentru seceriş. 36 Cine(V) seceră primeşte o plată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure în acelaşi timp. 37 Căci, în această privinţă, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră’. 38 Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit, alţii s-au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.” 39 Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina(W) mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut”. 40 Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. 42 Şi ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine(X) şi ştim că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii”.
Vindecarea fiului unui slujbaş împărătesc
43 După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea. 44 Căci(Y) El Însuşi spusese că un proroc nu este preţuit în patria(Z) sa. 45 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci(AA) fuseseră şi ei la praznic. 46 Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde(AB) prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc al cărui fiu era bolnav. 47 Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48 Isus i-a zis: „Dacă(AC) nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!” 49 Slujbaşul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu”. 50 „Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăieşte”. Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus şi a pornit la drum. 51 Pe când se pogora el, l-au întâmpinat robii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte. 52 El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Şi ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile”. 53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăieşte”. Şi a crezut el şi toată casa lui. 54 Acesta este iarăşi al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.
John 4
English Standard Version
Jesus and the Woman of Samaria
4 Now when Jesus learned that the Pharisees had heard that Jesus was making and (A)baptizing more disciples than John 2 (although Jesus himself did not baptize, but only his disciples), 3 he left Judea and departed (B)again for Galilee. 4 (C)And he had to pass through Samaria. 5 So he came to a town of Samaria called Sychar, near the field (D)that Jacob had given to his son Joseph. 6 Jacob's well was there; so Jesus, (E)wearied as he was from his journey, was sitting beside the well. It was about the sixth hour.[a]
7 A woman from Samaria came to draw water. Jesus said to her, (F)“Give me a drink.” 8 (For his disciples had gone away into the city to buy food.) 9 The Samaritan woman said to him, “How is it that you, a Jew, ask for a drink from me, a woman of Samaria?” ((G)For Jews have no dealings with Samaritans.) 10 Jesus answered her, “If you knew the gift of God, and who it is that is saying to you, ‘Give me a drink,’ you would have asked him, and he would have given you (H)living water.” 11 The woman said to him, “Sir, you have nothing to draw water with, and the well is deep. Where do you get that living water? 12 (I)Are you greater than our father Jacob? (J)He gave us the well and drank from it himself, as did his sons and his livestock.” 13 Jesus said to her, “Everyone who drinks of this water will be thirsty again, 14 but (K)whoever drinks of the water that I will give him (L)will never be thirsty again.[b] The water that I will give him will become (M)in him a spring of water welling up to eternal life.” 15 The woman said to him, “Sir, (N)give me this water, so that I will not be thirsty or have to come here to draw water.”
16 Jesus said to her, “Go, (O)call your husband, and come here.” 17 The woman answered him, “I have no husband.” Jesus said to her, “You are right in saying, ‘I have no husband’; 18 for you have had five husbands, and the one you now have is not your husband. What you have said is true.” 19 The woman said to him, “Sir, I perceive that (P)you are (Q)a prophet. 20 (R)Our fathers worshiped on (S)this mountain, but you say that (T)in Jerusalem is (U)the place where people ought to worship.” 21 Jesus said to her, (V)“Woman, believe me, (W)the hour is coming when (X)neither on this mountain nor in Jerusalem will you worship the Father. 22 (Y)You worship what you do not know; (Z)we worship what we know, for (AA)salvation is (AB)from the Jews. 23 But (AC)the hour is coming, and is now here, when the true worshipers will worship the Father (AD)in spirit and (AE)truth, for the Father (AF)is seeking such people to worship him. 24 God is spirit, and those who worship him must worship in spirit and truth.” 25 The woman said to him, “I know that (AG)Messiah is coming (he who is called Christ). When he comes, (AH)he will tell us all things.” 26 Jesus said to her, (AI)“I who speak to you am he.”
27 Just then (AJ)his disciples came back. They marveled that he was talking with a woman, but no one said, “What do you seek?” or, “Why are you talking with her?” 28 So the woman left her water jar and went away into town and said to the people, 29 “Come, see a man (AK)who told me all that I ever did. Can this be the Christ?” 30 They went out of the town and were coming to him.
31 Meanwhile the disciples were urging him, saying, (AL)“Rabbi, eat.” 32 But he said to them, “I have food to eat that you do not know about.” 33 So the disciples said to one another, (AM)“Has anyone brought him something to eat?” 34 Jesus said to them, (AN)“My food is (AO)to do the will of him who sent me and (AP)to accomplish his work. 35 Do you not say, ‘There are yet four months, then comes the harvest’? Look, I tell you, lift up your eyes, and see that (AQ)the fields are white for harvest. 36 Already the one who reaps is receiving wages and gathering fruit for eternal life, so that (AR)sower and (AS)reaper (AT)may rejoice together. 37 For here the saying holds true, (AU)‘One sows and another reaps.’ 38 I sent you to reap (AV)that for which you did not labor. Others have labored, (AW)and you have entered into their labor.”
39 Many Samaritans (AX)from that town believed in him (AY)because of (AZ)the woman's testimony, “He told me all that I ever did.” 40 So when the Samaritans came to him, they asked him to stay with them, and he stayed there two days. 41 And many more believed (BA)because of his word. 42 They said to the woman, “It is no longer because of what you said that we believe, for we have heard for ourselves, (BB)and we know that this is indeed (BC)the Savior (BD)of the world.”
43 After (BE)the two days he departed for Galilee. 44 (For Jesus himself had testified (BF)that a prophet has no honor in his own hometown.) 45 So when he came to Galilee, the Galileans welcomed him, (BG)having seen all that he had done in Jerusalem at the feast. For (BH)they too had gone to the feast.
Jesus Heals an Official's Son
46 So he came again to (BI)Cana in Galilee, (BJ)where he had made the water wine. And at Capernaum there was an official whose son was ill. 47 When this man heard that Jesus (BK)had come from Judea to Galilee, he went to him and asked him to come down and heal his son, for he was at the point of death. 48 So Jesus said to him, (BL)“Unless you[c] see signs and wonders you will not believe.” 49 The official said to him, “Sir, come down (BM)before my child dies.” 50 Jesus said to him, “Go; your son will live.” The man believed the word that Jesus spoke to him and went on his way. 51 As he was going down, his servants[d] met him and told him that his son was recovering. 52 So he asked them the hour when he began to get better, and they said to him, “Yesterday at the seventh hour[e] the fever left him.” 53 The father knew that was the hour when Jesus had said to him, “Your son will live.” And he himself believed, (BN)and all his household. 54 (BO)This was now the second sign that Jesus did when he had come from Judea to Galilee.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
The ESV® Bible (The Holy Bible, English Standard Version®), © 2001 by Crossway, a publishing ministry of Good News Publishers. ESV Text Edition: 2025.
