Font Size
Ioan 13
Nouă Traducere În Limba Română
Ioan 13
Nouă Traducere În Limba Română
Isus spală picioarele ucenicilor
13 Înainte de Sărbătoarea Paştelui, Isus, ştiind că I-a venit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, pentru că îi iubea pe ai Săi care erau în lume, i-a iubit până la capăt[a]. 2 În timpul cinei, diavolul pusese deja în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul să-L trădeze. 3 Isus, ştiind că Tatăl I-a dat toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu Se duce, 4 S-a ridicat de la masă, Şi-a pus deoparte hainele, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. 5 Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
6 Când a ajuns la Simon Petru, acesta I-a zis:
– Doamne, Tu să-mi speli picioarele?!
7 Isus i-a răspuns:
– Tu nu pricepi acum ce fac Eu, dar vei înţelege după aceea.
8 Petru I-a zis:
– Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!
Isus i-a răspuns:
– Dacă nu te spăl, nu vei avea parte cu Mine!
9 Simon Petru I-a zis:
– Doamne, nu doar picioarele, ci şi mâinile şi capul!
10 Isus i-a zis:
– Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie să se spele decât pe picioare, apoi este curat în întregime. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.
11 Căci El îl ştia pe cel ce urma să-L trădeze; de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi.“
12 După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat haina şi S-a aşezat să mănânce din nou. El le-a zis: „Înţelegeţi ce v-am făcut? 13 Voi Mă numiţi «Învăţătorul» şi «Domnul» şi bine ziceţi, pentru că sunt. 14 Deci dacă Eu – Domnul şi Învăţătorul – v-am spălat picioarele, atunci şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. 15 Căci Eu v-am dat un exemplu, ca să faceţi şi voi aşa cum v-am făcut Eu vouă. 16 Adevărat, adevărat vă spun că nici un sclav nu este mai mare decât stăpânul lui şi nici un apostol[b] nu este mai mare decât cel ce l-a trimis. 17 Dacă ştiţi aceste lucruri, sunteţi fericiţi dacă le faceţi.
Descoperirea trădătorului
18 Nu vorbesc despre voi toţi; Eu îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura care zice:
«Cel ce mănâncă pâinea Mea
şi-a ridicat călcâiul împotriva Mea!»[c]
19 Vă spun lucrul acesta de acum, înainte să se întâmple, pentru ca atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt. 20 Adevărat, adevărat vă spun că cine-l primeşte pe cel pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte, iar cel ce Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“
21 După ce a spus aceste lucruri, Isus a fost tulburat în duhul Său şi a mărturisit zicând:
– Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.
22 Ucenicii se uitau unii la alţii, fiind nedumeriţi despre cine vorbeşte. 23 Unul dintre ucenicii Lui, cel pe care-l iubea Isus[d], stătea la masă sprijinit de pieptul lui Isus[e]. 24 Simon Petru i-a făcut semn să-L întrebe pe Isus cine este cel despre care vorbeşte. 25 Ca urmare, în timp ce stătea la masă sprijinit de pieptul lui Isus[f], el L-a întrebat:
– Doamne, cine este?
26 Isus i-a răspuns:
– Este acela căruia îi voi înmuia bucăţica de pâine şi i-o voi da.
A înmuiat o bucăţică de pâine şi i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. 27 De îndată ce a primit bucăţica de pâine, Satan[g] a intrat în el. Atunci Isus i-a zis: „Ce ai să faci, fă repede!“ 28 Dar nici unul dintre cei ce mâncau la masă n-a înţeles de ce îi spusese aceasta. 29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda ţinea punga, Isus îi spusese: „Cumpără ceea ce avem nevoie pentru sărbătoare!“ sau îi spusese să dea ceva celor săraci. 30 După ce a luat bucăţica de pâine, Iuda a ieşit afară imediat. Era noapte.
Isus prezice lepădarea lui Petru
31 După ce acesta a ieşit afară, Isus a zis:
– Acum Fiul Omului este proslăvit şi Dumnezeu este proslăvit în El. 32 Dacă Dumnezeu este proslăvit în El,[h] atunci şi Dumnezeu Îl va proslăvi în Sine Însuşi şi-L va proslăvi îndată. 33 Copilaşi, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta şi, aşa cum le-am spus iudeilor că „Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni“, tot aşa vă spun şi vouă acum. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v-am iubit Eu, tot aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.
36 Simon Petru L-a întrebat:
– Doamne, unde Te duci?
Isus i-a răspuns:
– Acum tu nu poţi să Mă urmezi acolo unde Mă duc Eu, dar mai târziu Mă vei urma.
37 Petru I-a zis:
– Doamne, de ce nu pot să Te urmez acum? Îmi voi da viaţa pentru Tine!
38 Isus i-a răspuns:
– Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul[i] până când nu te vei lepăda de Mine de trei ori!
Footnotes
- Ioan 13:1 Sau: i-a iubit într-o deplină măsură
- Ioan 13:16 Sau: un mesager / un trimis, apostol însemnând mesager / trimis
- Ioan 13:18 Vezi Ps. 41:9
- Ioan 13:23 Vezi 21:24
- Ioan 13:23 Sau: stătea la masă lângă Isus. În vremea aceea oamenii se „întindeau“ la masă, sprijinându-se uneori unul de altul; vezi şi nota de la Lc. 16:22; expresia poate indica şi apropierea sau cinstea de care ucenicul se bucura din partea lui Isus; şi în v. 25
- Ioan 13:25 Sau: aplecându-se spre Isus
- Ioan 13:27 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând Vrăjmaş sau Acuzator
- Ioan 13:32 Multe mss timpurii şi importante nu conţin: Dacă Dumnezeu este proslăvit în El
- Ioan 13:38 Probabil cu referire la a 3-a strajă din noapte (24:00-3:00) sau cu referire la zorii zilei
Ioan 13
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Ioan 13
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Isus spală picioarele ucenicilor Săi
13 Înainte(A) de Praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a(B) sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, şi fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. 2 În timpul cinei, după ce Diavolul(C) pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă, 3 Isus, fiindcă ştia că Tatăl(D) Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că(E) de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce, 4 S-a(F) sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. 5 Apoi, a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. 6 A venit deci la Simon Petru. Şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu(G) să-mi speli mie picioarele?” 7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar(H) vei pricepe după aceea”. 8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă(I) nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine”. 9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar şi mâinile, şi capul!” 10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, şi voi(J) sunteţi curaţi, dar nu toţi”. 11 Căci(K) ştia pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi”. 12 După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu? 13 Voi(L) Mă numiţi Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt. 14 Deci(M), dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi(N) datori să vă spălaţi picioarele unii altora. 15 Pentru că Eu v-am(O) dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. 16 Adevărat(P), adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis. 17 Dacă(Q) ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.
Descoperirea vânzătorului
18 Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ‘Cel ce(R) mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea’. 19 Vă spun lucrul acesta de pe acum(S), înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt. 20 Adevărat(T), adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu pe Mine Mă primeşte şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.” 21 După ce a spus aceste(U) cuvinte, Isus S-a(V) tulburat în duhul Lui, a mărturisit şi a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul(W) din voi Mă va vinde.” 22 Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte. 23 Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat(X) pe sânul lui Isus. 24 Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus. 25 Şi ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus şi I-a zis: „Doamne, cine este?” 26 Isus a răspuns: „Acela căruia îi voi întinge bucăţica şi i-o voi da”. Şi a întins o bucăţică şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul. 27 Cum(Y) a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus i-a zis: „Ce-ai să faci, fă repede”. 28 Dar nimeni din cei ce şedeau la masă n-a înţeles pentru ce îi zisese aceste vorbe. 29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda(Z) avea punga, Isus voia să-i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru praznic” sau îi poruncea să dea ceva săracilor. 30 Iuda, după ce a luat bucăţica, a ieşit în grabă. Era noapte.
Iubirea frăţească
31 După ce a ieşit Iuda, Isus a zis: „Acum(AA), Fiul omului a fost proslăvit şi Dumnezeu(AB) a fost proslăvit în El. 32 Dacă(AC) Dumnezeu a fost proslăvit în El, şi Dumnezeu Îl va proslăvi în El Însuşi, şi-L va proslăvi îndată(AD). 33 Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi(AE), cum am spus iudeilor că, unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum. 34 Vă dau o poruncă(AF) nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 35 Prin aceasta(AG) vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
Înştiinţarea lui Petru
36 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i-a răspuns: „Tu nu poţi veni acum după Mine, unde Mă duc Eu, dar mai(AH) târziu vei veni.” 37 „Doamne”, I-a zis Petru, „de ce nu pot veni după Tine acum? Eu îmi voi da viaţa(AI) pentru Tine.” 38 Isus i-a răspuns: „Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul, până te vei lepăda de Mine de trei ori.”
John 13
King James Version
John 13
King James Version
13 Now before the feast of the passover, when Jesus knew that his hour was come that he should depart out of this world unto the Father, having loved his own which were in the world, he loved them unto the end.
2 And supper being ended, the devil having now put into the heart of Judas Iscariot, Simon's son, to betray him;
3 Jesus knowing that the Father had given all things into his hands, and that he was come from God, and went to God;
4 He riseth from supper, and laid aside his garments; and took a towel, and girded himself.
5 After that he poureth water into a bason, and began to wash the disciples' feet, and to wipe them with the towel wherewith he was girded.
6 Then cometh he to Simon Peter: and Peter saith unto him, Lord, dost thou wash my feet?
7 Jesus answered and said unto him, What I do thou knowest not now; but thou shalt know hereafter.
8 Peter saith unto him, Thou shalt never wash my feet. Jesus answered him, If I wash thee not, thou hast no part with me.
9 Simon Peter saith unto him, Lord, not my feet only, but also my hands and my head.
10 Jesus saith to him, He that is washed needeth not save to wash his feet, but is clean every whit: and ye are clean, but not all.
11 For he knew who should betray him; therefore said he, Ye are not all clean.
12 So after he had washed their feet, and had taken his garments, and was set down again, he said unto them, Know ye what I have done to you?
13 Ye call me Master and Lord: and ye say well; for so I am.
14 If I then, your Lord and Master, have washed your feet; ye also ought to wash one another's feet.
15 For I have given you an example, that ye should do as I have done to you.
16 Verily, verily, I say unto you, The servant is not greater than his lord; neither he that is sent greater than he that sent him.
17 If ye know these things, happy are ye if ye do them.
18 I speak not of you all: I know whom I have chosen: but that the scripture may be fulfilled, He that eateth bread with me hath lifted up his heel against me.
19 Now I tell you before it come, that, when it is come to pass, ye may believe that I am he.
20 Verily, verily, I say unto you, He that receiveth whomsoever I send receiveth me; and he that receiveth me receiveth him that sent me.
21 When Jesus had thus said, he was troubled in spirit, and testified, and said, Verily, verily, I say unto you, that one of you shall betray me.
22 Then the disciples looked one on another, doubting of whom he spake.
23 Now there was leaning on Jesus' bosom one of his disciples, whom Jesus loved.
24 Simon Peter therefore beckoned to him, that he should ask who it should be of whom he spake.
25 He then lying on Jesus' breast saith unto him, Lord, who is it?
26 Jesus answered, He it is, to whom I shall give a sop, when I have dipped it. And when he had dipped the sop, he gave it to Judas Iscariot, the son of Simon.
27 And after the sop Satan entered into him. Then said Jesus unto him, That thou doest, do quickly.
28 Now no man at the table knew for what intent he spake this unto him.
29 For some of them thought, because Judas had the bag, that Jesus had said unto him, Buy those things that we have need of against the feast; or, that he should give something to the poor.
30 He then having received the sop went immediately out: and it was night.
31 Therefore, when he was gone out, Jesus said, Now is the Son of man glorified, and God is glorified in him.
32 If God be glorified in him, God shall also glorify him in himself, and shall straightway glorify him.
33 Little children, yet a little while I am with you. Ye shall seek me: and as I said unto the Jews, Whither I go, ye cannot come; so now I say to you.
34 A new commandment I give unto you, That ye love one another; as I have loved you, that ye also love one another.
35 By this shall all men know that ye are my disciples, if ye have love one to another.
36 Simon Peter said unto him, Lord, whither goest thou? Jesus answered him, Whither I go, thou canst not follow me now; but thou shalt follow me afterwards.
37 Peter said unto him, Lord, why cannot I follow thee now? I will lay down my life for thy sake.
38 Jesus answered him, Wilt thou lay down thy life for my sake? Verily, verily, I say unto thee, The cock shall not crow, till thou hast denied me thrice.
Tuˈj Juan 13
Mam, Central
Tuˈj Juan 13
Mam, Central
Tej tel ttxjoˈn Jesús kyqan t‑xnaqˈtzbˈin
13 Atzin teˈ tjapin kanin tqˈijil nintz qˈij te Waˈj Pan, bˈiˈntaq tuˈn Jesús, qa iltaq tiˈj tuˈn tkyim, ex tuˈn taj tukˈa tMan toj kyaˈj. Kukx nkˈuˈjlintaqjo kyiˈjjo aye otaq chi ok lipe tiˈj tzaluˈn twutz txˈotxˈ. Me atzin jaˈlin, tajtaq tuˈn t‑xi tyekˈin tkyaqil t‑xilin tqˈaqˈbˈil tkˈuˈj.
2 Ex kyjaˈtaq qxiˈy waˈl, otaq kuˈx tajaw il toj tanmin Judas, tkˈwal jun xjal, Simun tbˈi, tuˈn t‑xiˈ kˈayilte Jesús toj kyqˈobˈ tajqˈoj. 3 Me bˈintaql te Jesús tuˈn, qa tukˈa Dios otaq tzaje, ex iltaq tiˈj tuˈn taj tukˈa juntl majl, ex ax Dios o tzaj qˈonte toklin tibˈaj tkyaqil. 4 Tuˈnpetziˈn, a tzmataq nqo waˈn, ja weˈks tiˈj meẍ, el tiˈn ttxoˈw, ex ok tbˈaltzˈin jun bˈuˈẍ tiˈj tkˈuˈj, 5 ex kux tqoˈn aˈ toj jun txˈajbˈil, ex ok ten txjol qqaˈn, a awoˈy t‑xnaqˈtzbˈin, ex i el ttzqijsin tuˈn bˈuˈẍ, a otaq tzˈok tbˈaltzˈin tiˈj tkˈuˈj.
6 Me atzaj teˈ tpon kanin tuˈn kyel txjet tqan Simun Pegr, xi tqˈmaˈn Pegr te: WAjaw, ¿Ma attzin we woklin tuˈn tel ttxjoˈn nqaˈn?
7 Xi ttzaqˈwin Jesús te: Nlay tzˈel tnikyˈa tiˈjjo nbˈant wuˈn jaˈlin, me yajxi, k‑elil tnikyˈa te.
8 Me ante Pegr xi tqˈmaˈn: Nlayx ntziyiˈy jun maj tuˈn tel ttxjoˈn nqaˈn.
Xi ttzaqˈwin Jesús: Qa mi s‑el ntxjoˈn tqan, ntiˈxpen toklintza wukˈiy.
9 Xitzin tqˈmaˈn Pegr te: WAjaw, qa ikytzjo, nya noq oˈkqex nqaˈn, qalaˈ txjonqemila nqˈobˈa majx tukˈa nwiˈy, tuˈntzintla at‑xix woklintza tukˈiy.
10 Me ante Jesús xi tqˈmaˈn te: Ankye te tzmax bˈaj txjet, nya il tiˈj tuˈn tel txjet juntl majl, qalaˈ oˈkqexjo tqan, tuˈntzin tsaqix tkyaqil. Me tzeˈnku kyeˈ ma chi saqix kyeˈ, exla qa nya kykyaqilxa. 11 Xi tqˈmaˈn ikyjo: Nya kykyaqilxa ma chi saqixa, quˈn bˈiˈntaq tuˈn, alkye tuˈn t‑xi kˈayinte toj kyqˈobˈ aj il.
12 Tbˈajlinxiˈ ttxjoˈn qqaˈn, ok tqˈoˈn Jesús ttxoˈw, ex ok qe juntl majl tiˈj meẍ, ex tzaj tqˈmaˈn qeˈy: ¿Man tzˈel kynikyˈa tiˈjjo xbˈant wuˈn kyxola? 13 Quˈn n‑ok kyqˈoˈn nbˈiˈy te Xnaqˈtzil ex te kyAjawa. Twutzx kye kyuˈn, quˈn ayintzinjiˈy. 14 Exsin qa ayinjiˈy Xnaqˈtzil ex kyAjawa, a ma tzˈel ntxjoˈn kyqaˈn, ikyqexsin kyejiˈy, bˈaˈntla tuˈn tel kytxjoˈn kyqaˈn jun tukˈa juntl. 15 Ma kubˈ nqˈoˈn jun yekˈbˈil, tuˈntzin tkubˈ kybˈinchiˈn tzeˈnkuxjo ma kubˈ nbˈinchiˈn kywutza. 16 Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy, mix aˈl junte aqˈnil nimxtl toklin tzeˈnku te tajaw aqˈuntl; ex mix aˈl junte, a chqˈoˈn nimxtl toklin tzeˈnku saj chqˈonte. 17 Qa ma tzˈel kynikyˈa te tkyaqiljo lo, ex qa ma kubˈ kybˈinchiˈn ikyjo, at tkyˈiwbˈil Dios kyibˈaja te jun majx.
18 Mi nchin yoliˈn kyiˈja kykyaqila. Quˈn ojtzqiˈn wuˈn ankye qe o chi jaw nskˈoˈn. Me ilxix tiˈj tuˈn tbˈajjo tzeˈnku ntqˈmaˈn toj Tuˈjil Tyol Dios: Ankye jun nwaˈn wukˈiy, kjawil meltzˈaj wiˈja.
19 Nxi nqˈmanjiˈy luˈn kyeˈy, a naˈmxtaq tbˈaj, tuˈntzin aj tbˈajjo ikyjo, kxel kynimin qa ayin wejiˈy junx nteˈn tukˈa nMaˈn, a loqin nchin yoliˈn kyukˈiy. 20 Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy: Ankye te kxel kˈmoˈn teˈ a kxel nchqˈoˈn, ayiˈn chin xel tkˈmoˈn. Ex ankye te kxel kˈmoˈn weˈy, a nMaˈn kxel tkˈmoˈn, a tzaj chqˈoˈn weˈy.
Tej t‑xi tqˈmaˈn Jesús qa a Judas tuˈn t‑xi kˈayinte(A)
21 Tbˈajlinxiˈ tqˈmaˈn Jesús tkyaqiljo lo, tzaj chyoˈn tanmin tuˈn tbˈis, ex tzaj tqˈmaˈn qeˈy: Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy. At jun kyeˈ k‑okil meltzˈaj wiˈja.
22 Me awotzin qeˈ, a awoˈy t‑xnaqˈtzbˈin noqx o jaw kaˈylaja toj qwutza, ex mix ele qnikyˈa te alqiˈj nyolinetaq. 23 Me ayintaq weˈ intiˈn antza, nchin waˈntaqa ttxlaj Jesús. Nimx tqˈaqˈbˈil tkˈuˈj wiˈja. 24 Tuˈnpetziˈn, xi tyekˈin Simun Pegr tqˈobˈ te jun techil, tuˈn t‑xi nqaniˈn te Jesús alqiˈj nyolineˈtaq. 25 Tuˈnpetziˈn, in xi laqˈexixa tkˈatz, ex xi nqaniˈn te: WAjaw, ¿Altzila kye?
26 Tzaj ttzaqˈwin Jesús: Kˈwelix wakˈsin chˈin pan, ex anqe kxel nqˈoniˈy, atziˈn.
Ikytziˈn, kux takˈsin jun piẍ pan toj laq, exsin xi tqˈoˈn te Judas Iscariot, a tkˈwal Simun.
27 Tbˈajlinxiˈ twaˈn Judas, bˈeˈx okx tajaw il toj tanmin. Tuˈnpetziˈn, xi tqˈmaˈn Jesús te: Atzin tuˈn tkubˈ tbˈinchiˈn, bˈinchinkutziˈn jaˈlinxix.
28 Me nipe tuˈn ikyjo, mix ele qnikyˈa te, tiquˈn xi tqˈmaˈn ikyjo. 29 Quˈn ataq Judas qˈilte chˈuˈẍ tkˈwel pwaq, at junjunqe kubˈ ximinte, qa xi tqˈmaˈn tuˈntaq txiˈ Judas laqˈolte chˈin qwaˈy tuˈn tajbˈin toj nintz qˈij, moj qa tuˈn t‑xiˈ qˈol chˈin pwaq kye tal yaj. 30 Tbˈajlinxiˈ twaˈn Judas pan, bˈeˈx ex toj qnikyˈin.
Jun akˈaj nukˈbˈil tuˈn Jesús, tuˈn qmujbˈin te qibˈ
31 Telintzxi Judas, tzaj tqˈmaˈnl Jesús qeˈy, awoˈy t‑xnaqˈtzbˈin: Chˈix nkyim weˈ jaˈlin, a ayiˈn Tkˈwal Ichin, tuˈntzin tnimsit tbˈi nMan Dios. 32 Ma japin bˈaj tajbˈil nMaˈn wuˈn tzaluˈn twutz txˈotxˈ, noq tuˈn tnimsit tbˈi. Tuˈnpetziˈn, ktzajil tqˈoˈn wokliˈn liwey, tuˈn nteˈn tukˈa toj kyaˈj tukˈa tkyaqil nqoptzˈajiyila.
33 Nimxix tqˈaqˈbˈil nkˈuˈja kyiˈja. Nya nim tqan chin tenbˈiltla kyukˈiy jaˈlin. Ok chi jyola wiˈja, me ikytziˈn tzeˈnku xi nqˈmaˈn kye aj Judiy, ex kxel nqˈmaˈn kyeˈy jaˈlin, nlayx cheˈxa jaˈ kchin xeliy.
34 Tuˈnpetziˈn, kxel nqˈoˈn jun akˈaj nukˈbˈil kyeˈy: Tuˈn kykˈuˈjlin te kyibˈa jun tukˈa juntl, ikytziˈn tzeˈnku ma chi ok nkˈuˈjliˈn. Ikytzin kyejiˈy, kykˈuˈjlink kyibˈa kyxolxa. 35 Qa ma tzˈok kykˈuˈjliˈn kyibˈa kyxolxa, kykyaqilx xjal k‑elil kynikyˈ kyiˈja, qa nxnaqˈtzbˈinqiˈy.
Tej t‑xi tqˈmaˈn Jesús, qa tuˈn tkubˈ tewintaq Pegr(B)
36 Xi tqanin Simun Pegr te Jesús: WAjaw, ¿Jaˈtzin kxela te?
Xi ttzaqˈwin Jesús: A jaˈ kchin xeliˈy, nlayx txi lipey wiˈja jaˈlinxix, me ok kxel lipey wiˈja yajxi chˈintl.
37 Me ante Pegr xi tqˈmaˈn: WAjaw, ¿Tiquˈnil nlay chinx lipeˈy tiˈja jaˈlin? ¿Ma nyatzin ma bˈant weˈ nteˈn tuˈn t‑xi nqˈoˈn nchwinqila, tuˈn nkyima tuˈn tpaja?
38 Xi ttzaqˈwin Jesús: ¿Ma ax twutz, ma bˈant te tteˈn tuˈn tkyima tuˈn npaja? Me twutzxix kxel nqˈmaˈn tey, qa naˈmxtaq toqˈ tman ekyˈ, kchin kˈwel tewiˈn oxe maj kywutzxjal, ex kxel tqˈmaˈn, qa nya ojtzqiˈnqiˈn tuˈn.
John 13
New International Version
John 13
New International Version
Jesus Washes His Disciples’ Feet
13 It was just before the Passover Festival.(A) Jesus knew that the hour had come(B) for him to leave this world and go to the Father.(C) Having loved his own who were in the world, he loved them to the end.
2 The evening meal was in progress, and the devil had already prompted Judas, the son of Simon Iscariot, to betray Jesus.(D) 3 Jesus knew that the Father had put all things under his power,(E) and that he had come from God(F) and was returning to God; 4 so he got up from the meal, took off his outer clothing, and wrapped a towel around his waist.(G) 5 After that, he poured water into a basin and began to wash his disciples’ feet,(H) drying them with the towel that was wrapped around him.
6 He came to Simon Peter, who said to him, “Lord, are you going to wash my feet?”
7 Jesus replied, “You do not realize now what I am doing, but later you will understand.”(I)
8 “No,” said Peter, “you shall never wash my feet.”
Jesus answered, “Unless I wash you, you have no part with me.”
9 “Then, Lord,” Simon Peter replied, “not just my feet but my hands and my head as well!”
10 Jesus answered, “Those who have had a bath need only to wash their feet; their whole body is clean. And you are clean,(J) though not every one of you.”(K) 11 For he knew who was going to betray him,(L) and that was why he said not every one was clean.
12 When he had finished washing their feet, he put on his clothes and returned to his place. “Do you understand what I have done for you?” he asked them. 13 “You call me ‘Teacher’(M) and ‘Lord,’(N) and rightly so, for that is what I am. 14 Now that I, your Lord and Teacher, have washed your feet, you also should wash one another’s feet.(O) 15 I have set you an example that you should do as I have done for you.(P) 16 Very truly I tell you, no servant is greater than his master,(Q) nor is a messenger greater than the one who sent him. 17 Now that you know these things, you will be blessed if you do them.(R)
Jesus Predicts His Betrayal
18 “I am not referring to all of you;(S) I know those I have chosen.(T) But this is to fulfill this passage of Scripture:(U) ‘He who shared my bread(V) has turned[a](W) against me.’[b](X)
19 “I am telling you now before it happens, so that when it does happen you will believe(Y) that I am who I am.(Z) 20 Very truly I tell you, whoever accepts anyone I send accepts me; and whoever accepts me accepts the one who sent me.”(AA)
21 After he had said this, Jesus was troubled in spirit(AB) and testified, “Very truly I tell you, one of you is going to betray me.”(AC)
22 His disciples stared at one another, at a loss to know which of them he meant. 23 One of them, the disciple whom Jesus loved,(AD) was reclining next to him. 24 Simon Peter motioned to this disciple and said, “Ask him which one he means.”
25 Leaning back against Jesus, he asked him, “Lord, who is it?”(AE)
26 Jesus answered, “It is the one to whom I will give this piece of bread when I have dipped it in the dish.” Then, dipping the piece of bread, he gave it to Judas,(AF) the son of Simon Iscariot. 27 As soon as Judas took the bread, Satan entered into him.(AG)
So Jesus told him, “What you are about to do, do quickly.” 28 But no one at the meal understood why Jesus said this to him. 29 Since Judas had charge of the money,(AH) some thought Jesus was telling him to buy what was needed for the festival,(AI) or to give something to the poor.(AJ) 30 As soon as Judas had taken the bread, he went out. And it was night.(AK)
Jesus Predicts Peter’s Denial(AL)
31 When he was gone, Jesus said, “Now the Son of Man(AM) is glorified(AN) and God is glorified in him.(AO) 32 If God is glorified in him,[c] God will glorify the Son in himself,(AP) and will glorify him at once.
33 “My children, I will be with you only a little longer. You will look for me, and just as I told the Jews, so I tell you now: Where I am going, you cannot come.(AQ)
34 “A new command(AR) I give you: Love one another.(AS) As I have loved you, so you must love one another.(AT) 35 By this everyone will know that you are my disciples, if you love one another.”(AU)
36 Simon Peter asked him, “Lord, where are you going?”(AV)
Jesus replied, “Where I am going, you cannot follow now,(AW) but you will follow later.”(AX)
37 Peter asked, “Lord, why can’t I follow you now? I will lay down my life for you.”
38 Then Jesus answered, “Will you really lay down your life for me? Very truly I tell you, before the rooster crows, you will disown me three times!(AY)
Footnotes
- John 13:18 Greek has lifted up his heel
- John 13:18 Psalm 41:9
- John 13:32 Many early manuscripts do not have If God is glorified in him.
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN) 
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Mam, Central (MVC)
Copyright © 2002 by Wycliffe Bible Translators International
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.