Ioan 13
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Isus spală picioarele ucenicilor Săi
13 Înainte(A) de Praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a(B) sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, şi fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. 2 În timpul cinei, după ce Diavolul(C) pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă, 3 Isus, fiindcă ştia că Tatăl(D) Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că(E) de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce, 4 S-a(F) sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. 5 Apoi, a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. 6 A venit deci la Simon Petru. Şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu(G) să-mi speli mie picioarele?” 7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar(H) vei pricepe după aceea”. 8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă(I) nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine”. 9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar şi mâinile, şi capul!” 10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, şi voi(J) sunteţi curaţi, dar nu toţi”. 11 Căci(K) ştia pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi”. 12 După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu? 13 Voi(L) Mă numiţi Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt. 14 Deci(M), dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi(N) datori să vă spălaţi picioarele unii altora. 15 Pentru că Eu v-am(O) dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. 16 Adevărat(P), adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis. 17 Dacă(Q) ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.
Descoperirea vânzătorului
18 Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ‘Cel ce(R) mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea’. 19 Vă spun lucrul acesta de pe acum(S), înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt. 20 Adevărat(T), adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu pe Mine Mă primeşte şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.” 21 După ce a spus aceste(U) cuvinte, Isus S-a(V) tulburat în duhul Lui, a mărturisit şi a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul(W) din voi Mă va vinde.” 22 Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte. 23 Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat(X) pe sânul lui Isus. 24 Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus. 25 Şi ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus şi I-a zis: „Doamne, cine este?” 26 Isus a răspuns: „Acela căruia îi voi întinge bucăţica şi i-o voi da”. Şi a întins o bucăţică şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul. 27 Cum(Y) a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus i-a zis: „Ce-ai să faci, fă repede”. 28 Dar nimeni din cei ce şedeau la masă n-a înţeles pentru ce îi zisese aceste vorbe. 29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda(Z) avea punga, Isus voia să-i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru praznic” sau îi poruncea să dea ceva săracilor. 30 Iuda, după ce a luat bucăţica, a ieşit în grabă. Era noapte.
Iubirea frăţească
31 După ce a ieşit Iuda, Isus a zis: „Acum(AA), Fiul omului a fost proslăvit şi Dumnezeu(AB) a fost proslăvit în El. 32 Dacă(AC) Dumnezeu a fost proslăvit în El, şi Dumnezeu Îl va proslăvi în El Însuşi, şi-L va proslăvi îndată(AD). 33 Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi(AE), cum am spus iudeilor că, unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum. 34 Vă dau o poruncă(AF) nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 35 Prin aceasta(AG) vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
Înştiinţarea lui Petru
36 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i-a răspuns: „Tu nu poţi veni acum după Mine, unde Mă duc Eu, dar mai(AH) târziu vei veni.” 37 „Doamne”, I-a zis Petru, „de ce nu pot veni după Tine acum? Eu îmi voi da viaţa(AI) pentru Tine.” 38 Isus i-a răspuns: „Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul, până te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Ioan 13
Nouă Traducere În Limba Română
Isus spală picioarele ucenicilor
13 Înainte de Sărbătoarea Paştelui, Isus, ştiind că I-a venit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, pentru că îi iubea pe ai Săi care erau în lume, i-a iubit până la capăt[a]. 2 În timpul cinei, diavolul pusese deja în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul să-L trădeze. 3 Isus, ştiind că Tatăl I-a dat toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu Se duce, 4 S-a ridicat de la masă, Şi-a pus deoparte hainele, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. 5 Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
6 Când a ajuns la Simon Petru, acesta I-a zis:
– Doamne, Tu să-mi speli picioarele?!
7 Isus i-a răspuns:
– Tu nu pricepi acum ce fac Eu, dar vei înţelege după aceea.
8 Petru I-a zis:
– Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!
Isus i-a răspuns:
– Dacă nu te spăl, nu vei avea parte cu Mine!
9 Simon Petru I-a zis:
– Doamne, nu doar picioarele, ci şi mâinile şi capul!
10 Isus i-a zis:
– Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie să se spele decât pe picioare, apoi este curat în întregime. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.
11 Căci El îl ştia pe cel ce urma să-L trădeze; de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi.“
12 După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat haina şi S-a aşezat să mănânce din nou. El le-a zis: „Înţelegeţi ce v-am făcut? 13 Voi Mă numiţi «Învăţătorul» şi «Domnul» şi bine ziceţi, pentru că sunt. 14 Deci dacă Eu – Domnul şi Învăţătorul – v-am spălat picioarele, atunci şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. 15 Căci Eu v-am dat un exemplu, ca să faceţi şi voi aşa cum v-am făcut Eu vouă. 16 Adevărat, adevărat vă spun că nici un sclav nu este mai mare decât stăpânul lui şi nici un apostol[b] nu este mai mare decât cel ce l-a trimis. 17 Dacă ştiţi aceste lucruri, sunteţi fericiţi dacă le faceţi.
Descoperirea trădătorului
18 Nu vorbesc despre voi toţi; Eu îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura care zice:
«Cel ce mănâncă pâinea Mea
şi-a ridicat călcâiul împotriva Mea!»[c]
19 Vă spun lucrul acesta de acum, înainte să se întâmple, pentru ca atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt. 20 Adevărat, adevărat vă spun că cine-l primeşte pe cel pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte, iar cel ce Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“
21 După ce a spus aceste lucruri, Isus a fost tulburat în duhul Său şi a mărturisit zicând:
– Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.
22 Ucenicii se uitau unii la alţii, fiind nedumeriţi despre cine vorbeşte. 23 Unul dintre ucenicii Lui, cel pe care-l iubea Isus[d], stătea la masă sprijinit de pieptul lui Isus[e]. 24 Simon Petru i-a făcut semn să-L întrebe pe Isus cine este cel despre care vorbeşte. 25 Ca urmare, în timp ce stătea la masă sprijinit de pieptul lui Isus[f], el L-a întrebat:
– Doamne, cine este?
26 Isus i-a răspuns:
– Este acela căruia îi voi înmuia bucăţica de pâine şi i-o voi da.
A înmuiat o bucăţică de pâine şi i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. 27 De îndată ce a primit bucăţica de pâine, Satan[g] a intrat în el. Atunci Isus i-a zis: „Ce ai să faci, fă repede!“ 28 Dar nici unul dintre cei ce mâncau la masă n-a înţeles de ce îi spusese aceasta. 29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda ţinea punga, Isus îi spusese: „Cumpără ceea ce avem nevoie pentru sărbătoare!“ sau îi spusese să dea ceva celor săraci. 30 După ce a luat bucăţica de pâine, Iuda a ieşit afară imediat. Era noapte.
Isus prezice lepădarea lui Petru
31 După ce acesta a ieşit afară, Isus a zis:
– Acum Fiul Omului este proslăvit şi Dumnezeu este proslăvit în El. 32 Dacă Dumnezeu este proslăvit în El,[h] atunci şi Dumnezeu Îl va proslăvi în Sine Însuşi şi-L va proslăvi îndată. 33 Copilaşi, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta şi, aşa cum le-am spus iudeilor că „Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni“, tot aşa vă spun şi vouă acum. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v-am iubit Eu, tot aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.
36 Simon Petru L-a întrebat:
– Doamne, unde Te duci?
Isus i-a răspuns:
– Acum tu nu poţi să Mă urmezi acolo unde Mă duc Eu, dar mai târziu Mă vei urma.
37 Petru I-a zis:
– Doamne, de ce nu pot să Te urmez acum? Îmi voi da viaţa pentru Tine!
38 Isus i-a răspuns:
– Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul[i] până când nu te vei lepăda de Mine de trei ori!
Footnotes
- Ioan 13:1 Sau: i-a iubit într-o deplină măsură
- Ioan 13:16 Sau: un mesager / un trimis, apostol însemnând mesager / trimis
- Ioan 13:18 Vezi Ps. 41:9
- Ioan 13:23 Vezi 21:24
- Ioan 13:23 Sau: stătea la masă lângă Isus. În vremea aceea oamenii se „întindeau“ la masă, sprijinându-se uneori unul de altul; vezi şi nota de la Lc. 16:22; expresia poate indica şi apropierea sau cinstea de care ucenicul se bucura din partea lui Isus; şi în v. 25
- Ioan 13:25 Sau: aplecându-se spre Isus
- Ioan 13:27 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând Vrăjmaş sau Acuzator
- Ioan 13:32 Multe mss timpurii şi importante nu conţin: Dacă Dumnezeu este proslăvit în El
- Ioan 13:38 Probabil cu referire la a 3-a strajă din noapte (24:00-3:00) sau cu referire la zorii zilei
John 13
EasyEnglish Bible
Jesus washes his disciples' feet
13 It was nearly time for the Passover Festival. Jesus knew that he would soon leave this world and to go to the Father. He had always loved those who were his own people in the world. He continued to love them to the end.
2 Jesus and his disciples were eating supper. The Devil had already put an idea into the mind of Judas Iscariot, Simon's son. The idea was to sell Jesus to his enemies. 3 Jesus knew that the Father had given him power over everything. He knew that he had come from God. And he knew that he would soon return to God. 4 So, during the meal, he stood up. He took off the coat that he wore over his other clothes. He tied a piece of cloth round himself. 5 Then he poured water into a bowl and he began to wash the disciples' feet. Jesus made their feet dry with the cloth that was round him.
6 Jesus came to Simon Peter. Peter asked him, ‘Lord, will you really wash my feet?’ 7 Jesus answered him, ‘You do not understand now what I am doing. But you will understand in the future.’ 8 Peter said, ‘No! You will never wash my feet!’ Jesus answered, ‘If I do not wash you, you do not belong with me.’ 9 Simon Peter replied, ‘So Lord, do not wash my feet only! Wash my hands and my head too!’ 10 Jesus said, ‘A person who has washed his whole body is completely clean. He needs only to wash his feet. And all of you are clean, except one of you.’ 11 Jesus knew already who would sell him to his enemies. That is why he said, ‘Not every one of you is clean.’
12 When he had finished washing the disciples' feet, Jesus put on his coat. He returned to his place at the meal. He asked them, ‘I want you to understand what I have just done for you. 13 You call me Teacher and Lord, and you are right. That is what I am. 14 I am your Teacher and your Lord, but I have washed your feet. So you also should wash each other's feet. 15 I have given you an example. You should do the same for others as I have done for you. 16 I tell you this: No servant is more important than his master is. No messenger is more important than the person who sent him with a message. 17 Now you understand these things. So you should do them, and God will bless you.’
18 Jesus then said, ‘I am not talking about all of you. I know the people that I have chosen. The Bible says, “Someone who ate food with me has turned against me.”[a] 19 I am telling you this now, before it happens. So then, when it does happen, you will believe me. You will believe that “I am who I am”.[b] 20 I tell you this: Anyone who accepts someone that I send to them is also accepting me. Anyone who accepts me is also accepting my Father God who sent me.’
Jesus tells the disciples what will happen to him
21 After Jesus had said this, he felt very upset. He said to the disciples very seriously, ‘I tell you this: One of you will help my enemies to take hold of me.’ 22 The disciples looked at each other. They did not know which of them Jesus was speaking about. 23 The disciple that Jesus loved was sitting very near to Jesus. 24 Simon Peter looked towards that disciple and said to him, ‘Ask Jesus who he is speaking about.’ 25 So that disciple moved even nearer to Jesus and he asked, ‘Who is it, Lord?’ 26 Jesus answered, ‘I will put a piece of bread in the dish of food. Then I will give the bread to him. That is the man.’ So he put a piece of bread in the dish. Then he gave it to Judas, the son of Simon Iscariot.
27 When Judas had taken the bread, Satan came into him. Then Jesus said to Judas, ‘Do quickly what you want to do.’ 28 None of the other disciples who were sitting at the meal understood this. They did not know why Jesus said this to Judas. 29 Judas kept the bag of money on behalf of the group of disciples. So some of them thought that Jesus had asked Judas to buy some things. Maybe he should buy what they needed for the festival. Or maybe he should go and give some money to the poor people.
30 Judas took the bread and he ate it. Then he went out immediately. By now it was night.
Jesus' new rule
31 When Judas had left, Jesus said, ‘Now people will see how great the Son of Man is. Because of him, they will also see how great God is. 32 The Son will show how great God is. Then God will take the Son to himself and he will show how great the Son is. He will do that very soon.
33 My children, I will be with you for only a short time now. You will look for me. But I tell you now what I told the Jews. You cannot go where I am now going. 34 I give a new rule to you. Love each other. You must love each other as I have loved you. 35 In this way, everyone will know that you are my disciples. They will know it, if you really love each other.’
36 Simon Peter asked him, ‘Lord, where will you go?’ Jesus replied, ‘You cannot follow now where I will go. But some time after this, you will follow.’ 37 Peter said, ‘Lord, why can I not go with you now? I would even die for you.’ 38 Jesus answered, ‘You say that you would die for me. But I tell you this: Soon you will say that you do not know me. Before the cockerel sings early tomorrow morning, you will say that three times.’
Footnotes
- 13:18 See Psalms 41:9.
- 13:19 The Jews used ‘I am’ as the name of God. When Jesus said, ‘I am,’ they would have recognized this name. He was saying that he is God.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
EasyEnglish Bible Copyright © MissionAssist 2019 - Charitable Incorporated Organisation 1162807. Used by permission. All rights reserved.