Ieremia 50-51

Nouă Traducere În Limba Română

² „Daţi de ştire şi vestiţi printre neamuri!
    Înălţaţi un steag şi vestiţi!
        Nu ascundeţi nimic, ci spuneţi
că Babilonul va fi cucerit,
    Bel va fi dat de ruşine
        şi Marduk^[b] va fi umplut de spaimă!
Imaginile lui cioplite vor fi date de ruşine
    şi idolii lui vor fi umpluţi de spaimă!
³ Un neam din nord îi va ataca
    şi le va preface ţara într-un pustiu.
Nimeni nu va mai locui în ea!
    Atât oamenii, cât şi animalele vor fugi din ea.

⁴ În zilele acelea şi în vremea aceea, zice Domnul,
    israeliţii împreună cu cei din Iuda
vor veni şi vor umbla plângând
    şi-L vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor.
⁵ Vor întreba care este drumul Sionului
    şi îşi vor întoarce privirile spre el.
Vor veni şi se vor alipi de Domnul
    printr-un legământ veşnic,
        care nu va fi uitat niciodată!

⁶ Poporul Meu era ca o turmă de oi pierdute,
    pe care păstorii lor le abăteau din cale
        şi le făceau să rătăcească prin munţi.
Treceau de pe munţi pe dealuri
    şi îşi uitaseră locul de odihnă.
⁷ Toţi cei ce le găseau le mâncau.
    Duşmanii lor ziceau: «Noi nu suntem vinovaţi,
căci ele au păcătuit împotriva Domnului, staulul dreptăţii,
    împotriva Domnului, nădejdea strămoşilor lor.»

⁸ Fugiţi din Babilon,
    ieşiţi din ţara caldeenilor
        şi fiţi ca ţapii care conduc turma,
⁹ căci, iată, voi stârni şi voi aduce împotriva Babilonului
    o mulţime de neamuri mari din ţara de nord.
Ele se vor înşira la luptă împotriva lui
    şi îl vor cuceri.
Săgeţile lor sunt ca ale unui viteaz priceput
    care nu se întoarce cu mâna goală.
¹⁰ Astfel, Caldeea va fi prada lor
    şi toţi jefuitorii ei se vor sătura, zice Domnul.

¹¹ Pentru că v-aţi bucurat şi v-aţi veselit
    când aţi jefuit moştenirea Mea,
pentru că aţi sărit ca o viţea pe păşune
    şi aţi nechezat ca armăsarii,
¹² mama voastră va fi într-o mare ruşine;
    cea care v-a născut va fi făcută de ruşine.
Iată, ea va fi cea mai de pe urmă dintre neamuri –
    un pustiu, un pământ uscat şi fără apă.
¹³ Din pricina mâniei Domnului, ea nu va mai fi locuită,
    ci va deveni un pustiu.
Toţi cei ce vor trece prin Babilon se vor îngrozi şi vor fluiera
    din cauza tuturor rănilor lui.

¹⁴ Aşezaţi-vă în linie de luptă împrejurul Babilonului,
    voi toţi cei ce întindeţi arcul!
Trageţi împotriva lui, nu vă cruţaţi săgeţile,
    căci a păcătuit împotriva Domnului.
¹⁵ Strigaţi împotriva lui din toate părţile!
    El se predă, întăriturile îi cad
        şi zidurile îi sunt dărâmate.
De vreme ce este răzbunarea Domnului,
    răzbunaţi-vă pe el
        şi faceţi-i cum a făcut şi el!
¹⁶ Nimiciţi din Babilon pe semănător
    şi pe cel ce mânuieşte secera la vremea secerişului!
Din cauza sabiei pustiitorului,
    fiecare să se întoarcă la poporul său,
        fiecare să fugă în ţara sa!“

¹⁷ „Israel este o oaie rătăcită
    pe care au vânat-o leii.
Primul care a mâncat-o
    a fost împăratul Asiriei,
iar ultimul care i-a sfărâmat oasele
    a fost Nebucadneţar, împăratul Babilonului.“

«Îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi ţara lui,
    aşa cum l-am pedepsit şi pe împăratul Asiriei.
¹⁹ Pe Israel însă îl voi aduce înapoi la păşunea lui;
    el va paşte pe Carmel şi pe Başan;
îşi va potoli foamea
    pe dealurile Efraimului şi Ghiladului.
²⁰ În zilele acelea şi în vremea aceea, zice Domnul,
    se va căuta nelegiuirea lui Israel, dar aceasta nu va mai fi,
se va căuta păcatul lui Iuda, dar el nu se va mai găsi,
    căci voi ierta rămăşiţa pe care am cruţat-o.

²¹ Înaintaţi împotriva ţării Meratayim^[c]
    şi împotriva celor ce locuiesc în Pekod^[d].
Urmăriţi-i, ucideţi-i şi distrugeţi-i cu desăvârşire^[e], zice Domnul!
    Faceţi-le tot ceea ce v-am poruncit!
²² Zgomotul războiului răsună în ţară,
    zgomotul unui mare prăpăd.
²³ Cum s-a rupt şi s-a sfărâmat
    ciocanul întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul o pricină de groază
    printre neamuri!
²⁴ Ţi-am întins o cursă, Babilonule,
    şi ai fost prins fără să te aştepţi!
Ai fost găsit şi cucerit,
    căci te-ai împotrivit Domnului.
²⁵ Domnul Şi-a deschis odaia cu arme
    şi a scos armele mâniei Lui,
căci Stăpânul, Domnul Oştirilor, are de lucru
    în ţara caldeenilor.
²⁶ Veniţi împotriva ei de departe,
    deschideţi-i grânarele,
        ridicaţi-o ca pe nişte snopi.
Distrugeţi-o cu desăvârşire
    şi nu lăsaţi nici un supravieţuitor în ea.
²⁷ Ucideţi-i toţi tăuraşii!
    Să se ducă la înjunghiere!
Vai de ei, căci le-a venit ziua!
    Le-a sosit vremea să fie pedepsiţi!
²⁸ ‘Ascultaţi! Se aude glasul fugarilor şi al celor ce scapă din ţara Babilonului
    ca să proclame în Sion
răzbunarea Domnului, Dumnezeul nostru,
    răzbunarea pentru Templul Său.’

²⁹ Chemaţi arcaşii împotriva Babilonului,
    chemaţi-i pe toţi cei ce întind arcul.
Ridicaţi-vă tabăra de jur împrejurul lui;
    nu lăsaţi pe nimeni să scape!
Răsplătiţi-i după faptele lui;
    faceţi-i potrivit cu tot ce a făcut şi el,
căci s-a îngâmfat faţă de Domnul,
    faţă de Sfântul lui Israel.
³⁰ De aceea, tinerii lor vor cădea în pieţe;
    toţi ostaşii lor vor fi reduşi la tăcere în ziua aceea, zice Domnul.
³¹ Iată, Eu sunt împotriva ta, trufaşule,
    zice Stăpânul, Domnul Oştirilor,
căci ţi-a sosit ziua,
    ţi-a venit vremea să fii pedepsit!
³² Trufaşul acela se va împiedica şi va cădea
    şi nimeni nu-l va ajuta să se ridice.
Voi aprinde un foc în cetăţile lui,
    care îi va mistui toate împrejurimile.»“

«Israeliţii sunt asupriţi
    şi cei din Iuda la fel.
Toţi cei care i-au luat captivi îi ţin strâns
    şi refuză să le dea drumul.
³⁴ Dar Răscumpărătorul lor este puternic,
    Domnul Oştirilor este Numele Lui.
El le va apăra cauza
    ca să aducă odihnă ţării lor
        şi să facă pe locuitorii Babilonului să se agite.

³⁵ Sabie împotriva caldeenilor! zice Domnul –
    împotriva celor ce locuiesc în Babilon,
        împotriva conducătorilor şi înţelepţilor lor.
³⁶ Sabie împotriva profeţilor mincinoşi!
    Ei vor deveni nebuni.
Sabie împotriva vitejilor lor!
    Ei vor fi umpluţi de spaimă.
³⁷ Sabie împotriva cailor şi carelor lor
    şi împotriva tuturor străinilor care sunt în mijlocul lor!
        Ei se vor înfricoşa ca nişte femei.
Sabie împotriva comorilor lor!
    Ele vor fi prădate.
³⁸ Uscăciune^[f] peste apele lor!
    Ele vor seca.
Căci este o ţară de idoli,
    au înnebunit cu idolii lor de care se tem^[g].

³⁹ De aceea, doar fiarele pustiei şi hienele vor locui acolo,
    precum şi bufniţa de noapte.
Nu va mai fi locuit vreodată,
    ci va rămâne nelocuit din generaţie în generaţie.
⁴⁰ Aşa cum a distrus Dumnezeu Sodoma şi Gomora
    şi cetăţile vecine, zice Domnul,
tot astfel nici un om nu va mai locui acolo
    şi nici un muritor nu se va mai stabili în el.

⁴¹ Iată, un popor vine din nord!
    Un mare neam şi regi mulţi
        au fost stârniţi de la marginile pământului.
⁴² Ei sunt înarmaţi cu arcuri şi cu lănci;
    sunt cruzi şi fără milă.
Vuietul lor este ca marea învolburată
    când vin călare pe cai;
sunt pregătiţi de luptă
    împotriva ta, fiică a Babilonului!
⁴³ Împăratul Babilonului a auzit vestea
    şi mâinile i-au slăbit.
L-a cuprins neputinţa,
    durerea ca pe o femeie care naşte.
⁴⁴ Iată, ca un leu care vine din desişul Iordanului
    împotriva unui staul trainic,
aşa Mă voi repezi şi-l voi pune pe fugă din locul unde este.
    Cine este cel ales de Mine ca să facă aceasta?
Cine este ca Mine şi cine Mă va înfrunta?
    Ce păstor Îmi poate sta împotrivă?
⁴⁵ De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului
    şi planurile pe care le-a făcut împotriva Caldeii:
Cu siguranţă vor fi târâţi ca nişte oi plăpânde;
    cu siguranţă El le va distruge staulul.
⁴⁶ La sunetul cuceririi Babilonului pământul se cutremură
    şi un strigăt se aude printre neamuri.»“

«Iată, voi stârni un duh nimicitor
    împotriva Babilonului şi împotriva locuitorilor din Leb-Kamai^[h].
² Voi trimite împotriva Babilonului nişte străini
    care îl vor vântura şi-i vor goli ţara.
Ei o vor ataca din toate părţile
    în ziua nenorocirii.
³ Să se întindă arcul împotriva celui ce-şi întinde arcul
    şi împotriva celui ce se mândreşte cu armura lui!^[i]
Nu-i cruţaţi pe tinerii lui!
    Nimiciţi-i cu desăvârşire^[j] toată oştirea!
⁴ Vor cădea ucişi în ţara caldeenilor,
    străpunşi pe străzile ei.
⁵ Căci Israel şi Iuda nu sunt părăsite
    de Dumnezeul lor, de Domnul Oştirilor,
deşi ţara lor^[k] este plină de vină
    înaintea Sfântului lui Israel.

⁶ Fugiţi din Babilon!
    Scăpaţi-vă viaţa,
        ca nu cumva să fiţi nimiciţi din cauza păcatelor lui,
căci vremea răzbunării Domnului a sosit
    şi El îl va răsplăti după meritele lui!
⁷ Babilonul a fost o cupă de aur în mâna Domnului,
    care îmbăta întregul pământ.
Neamurile au băut din vinul ei
    şi de aceea au înnebunit.
⁸ Cetatea Babilonului va cădea dintr-odată şi va fi zdrobită!
    Plângeţi pentru ea!
Aduceţi balsam pentru rana ei;
    poate va putea fi vindecată!»“

⁹ „Am vrut să vindecăm Babilonul,
    dar nu poate fi vindecat!
Să-l părăsim şi să mergem fiecare în ţara lui,
    căci judecata lui ajunge până la ceruri
        şi se înalţă până la nori.
¹⁰ Domnul scoate la lumină dreptatea cauzei noastre.
    Să mergem şi să vestim în Sion
        lucrarea Domnului, Dumnezeul nostru!“

¹¹ „Ascuţiţi-vă săgeţile
    şi umpleţi-vă tolbele!
Domnul a stârnit duhul regilor Mediei,
    pentru că scopul Lui este să distrugă Babilonul.
Aceasta este răzbunarea Domnului,
    răzbunarea pentru Templul Său.
¹² Ridicaţi un steag împotriva zidurilor Babilonului!
    Întăriţi paza,
puneţi păzitori,
    pregătiţi o ambuscadă!
Domnul Îşi va duce la îndeplinire hotărârea
    pe care a rostit-o împotriva locuitorilor Babilonului.
¹³ Ţie, care locuieşti lângă ape multe
    şi ai mari bogăţii,
ţi-a venit sfârşitul,
    iar firul vieţii^[l] tale a ajuns la capăt!
¹⁴ Domnul Oştirilor a jurat pe Sine Însuşi:
    «Te voi umple cu oameni, asemenea unui roi de lăcuste,
        şi ei vor înălţa strigăte de biruinţă asupra ta.»“

¹⁵ „El a făcut pământul prin puterea Lui,
    a pus temeliile lumii prin înţelepciunea Lui,
        a întins cerurile prin priceperea Lui.
¹⁶ La glasul Lui urlă apele din ceruri.
    El ridică norii de la marginile pământului.
El trimite fulgerele şi ploaia
    şi scoate vântul din cămările Lui.

¹⁷ Toţi oamenii sunt proşti şi fără cunoaştere,
    toţi aurarii sunt ruşinaţi de idolii lor,
căci sunt doar o minciună
    şi nu au nici o suflare în ei.
¹⁸ Sunt o deşertăciune, o lucrare de batjocură.
    La vremea pedepsei lor, vor pieri.
¹⁹ Dar Partea lui Iacov nu este ca aceştia,
    căci El este Cel Ce a întocmit totul,
chiar şi seminţia moştenirii Lui –
    Domnul Oştirilor este Numele Lui.“

²⁰ „Tu eşti buzduganul Meu,
    arma Mea de luptă!
Cu tine zdrobesc neamuri
    şi distrug împărăţii!
²¹ Cu tine zdrobesc calul şi călăreţul!
    Cu tine zdrobesc carul şi conducătorul lui!
²² Cu tine zdrobesc pe bărbat şi pe femeie,
    pe bătrân şi pe copil,
        pe tânăr şi pe fecioară!
²³ Cu tine zdrobesc pe păstor şi turma lui,
    pe plugar şi boii lui,
        pe guvernatori şi pe conducători!

²⁵ „Iată, sunt împotriva ta, munte nimicitor,
    care distrugeai întregul pământ, zice Domnul.
Îmi voi întinde mâna împotriva ta,
    te voi rostogoli de pe stânci
        şi te voi preface într-un munte aprins.
²⁶ Nimeni nu va mai lua din tine pietre pentru capul unghiului,
    nici pietre pentru temelie,
        căci vei fi un pustiu veşnic, zice Domnul!“

²⁷ „Ridicaţi un steag în ţară!
    Sunaţi din trâmbiţă printre neamuri!
Pregătiţi neamurile de luptă împotriva lui!
    Chemaţi împotriva lui regatele
        Araratului^[m], Miniului şi Aşchenazului!
Numiţi un comandant împotriva lui!
    Trimiteţi împotriva lui cai precum un roi de lăcuste!
²⁸ Pregătiţi neamurile de luptă împotriva lui –
    pe regii Mediei,
pe guvernatorii lor, pe toţi conducătorii lor
    şi toate ţările aflate sub stăpânirea lor!
²⁹ Pământul se cutremură şi se zvârcoleşte,
    căci planurile Domnului împotriva Babilonului se împlinesc –
El va preface ţara Babilonului într-un pustiu
    şi nimeni nu va mai locui acolo.
³⁰ Vitejii Babilonului au încetat lupta;
    ei rămân în fortăreţele lor.
Puterea le este sleită
    şi au ajuns ca nişte femei.
Locuinţele lor sunt arse
    şi zăvoarele lor sunt sfărâmate.
³¹ Sol după sol,
    mesager după mesager
aleargă să-l anunţe pe împăratul Babilonului
    că cetatea lui este cucerită de la un capăt la celălalt,
³² că trecătorile râului sunt capturate,
    că mlaştinile cu trestii sunt arse
        şi că ostaşii sunt îngroziţi.“

«Fiica Babilonului este ca o arie de treierat
    în perioada când a fost netezită:
        încă puţin şi vine vremea secerişului.»“

³⁴ „Nebucadneţar, împăratul Babilonului, m-a devorat:
    m-a zdrobit,
        m-a făcut un vas gol.
M-a înghiţit ca un şarpe,
    şi-a umplut pântecele cu bunătăţile mele
        şi apoi m-a vărsat.
³⁵ Fie ca violenţa folosită împotriva mea şi a rudelor mele^[n]
    să se întoarcă împotriva Babilonului,
zice locuitoarea Sionului.
    Fie ca sângele meu să se răsfrângă asupra locuitorilor Caldeii,
zice Ierusalimul.“

«Iată, îţi voi apăra cauza
    şi te voi răzbuna;
voi seca marea Babilonului
    şi-i voi usca izvoarele.
³⁷ Babilonul va ajunge un morman de dărâmături,
    o vizuină de şacali,
o pricină de groază şi de batjocură,
    un loc în care nu va mai locui nimeni.
³⁸ Ei toţi vor rage ca nişte lei,
    vor mârâi ca nişte pui de lei.
³⁹ Dar când vor fi în călduri,
    le voi pregăti un ospăţ
        şi-i voi îmbăta,
ca să salte de veselie
    şi să adoarmă apoi somnul cel de veci şi să nu se mai trezească, zice Domnul.
⁴⁰ Îi voi doborî
    ca pe nişte miei la măcelărie,
        ca pe nişte berbeci şi ţapi.

⁴¹ Cum a fost cucerit Şeşakul^[o],
    cum a fost capturată pricina de laudă a întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul o pricină de groază
    printre neamuri!
⁴² Marea s-a înălţat peste Babilon;
    a fost acoperit de valurile ei învolburate!
⁴³ Cetăţile lui au devenit pustii,
    un pământ fără apă şi deşertic,
o ţară în care nu mai locuieşte nimeni
    şi pe unde nu mai trece nici un om.
⁴⁴ Îl voi pedepsi pe Bel în Babilon
    şi îi voi smulge din gură ceea ce a înghiţit.
Neamurile nu vor mai curge spre el,
    şi zidul Babilonului se va prăbuşi.

⁴⁵ Ieşi din mijlocul lui, popor al Meu!
    Fiecare să fugă
        şi să-şi scape viaţa de mânia aprigă a Domnului!
⁴⁶ Să nu vă slăbească inima
    şi să nu vă fie frică când zvonurile se aud în ţară,
căci anul acesta vine un zvon şi anul următor un alt zvon:
    ‘Va fi violenţă în ţară,
        un domnitor se va ridica împotriva altui domnitor!’
⁴⁷ Cu siguranţă, iată, vin zile
    când voi pedepsi idolii Babilonului.
Toată ţara va fi acoperită de ruşine
    şi toţi cei răniţi vor cădea în mijlocul ei.
⁴⁸ Atunci cerul şi pământul şi tot ce cuprind ele
    vor striga de bucurie asupra Babilonului,
căci din nord,
    îl vor ataca nimicitorii, zice Domnul.

⁴⁹ Babilonul trebuie să cadă din cauza celor ucişi ai lui Israel,
    tot aşa cum şi cei ucişi de pe întreg pământul
        au căzut din cauza Babilonului.
⁵⁰ Cei care aţi scăpat de sabie,
    plecaţi şi nu întârziaţi!
Amintiţi-vă de Domnul într-o ţară îndepărtată
    şi să-şi găsească loc Ierusalimul în inima voastră!»“

⁵¹ „Suntem ruşinaţi, căci am auzit batjocura
    şi ne-am acoperit feţele din cauza ruşinii,
pentru că nişte străini au intrat
    în locurile sfinte ale Casei Domnului.“

⁵² „Dar iată, vin zile, zice Domnul,
    când îi voi pedepsi idolii,
şi toată ţara va fi plină
    de gemetele răniţilor ei.
⁵³ Chiar dacă Babilonul s-ar înălţa până la cer
    şi chiar dacă şi-ar fortifica înălţimile,
        tot voi trimite nimicitorii împotriva lui, zice Domnul.“

⁵⁴ „Un strigăt răsună din Babilon.
    Zgomotul unui mare prăpăd
        se aude din ţara caldeenilor,
⁵⁵ căci Domnul va distruge Babilonul
    şi va face să înceteze în el zarva cea mare.
Valuri de nimicitori vor urla ca nişte ape mari
    şi zgomotul strigătelor lor va răsuna.
⁵⁶ Un nimicitor va veni împotriva Babilonului;
    vitejii lui vor fi capturaţi
        şi arcurile lor vor fi sfărâmate.
Căci Domnul este un Dumnezeu Care răsplăteşte!
    El, cu siguranţă, va da fiecăruia plata cuvenită!
⁵⁷ Eu îi voi îmbăta pe conducătorii şi pe înţelepţii lui,
    pe guvernatori, pe ofiţeri şi pe viteji;
ei vor adormi pe vecie şi nu se vor mai trezi,
    zice Împăratul, al Cărui Nume este Domnul Oştirilor.“

«Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi dărâmate,
    iar porţile lui cele înalte vor fi arse în foc.
Popoarele se trudesc degeaba
    şi neamurile muncesc doar pentru foc!»“