¹⁰ „Munţii vreau să-i plâng şi să gem pentru ei, pentru câmpiile pustiite^(A) vreau să fac o jelanie, căci sunt arse de tot şi nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude în ele behăitul turmelor; păsările cerului şi dobitoacele^(B) au fugit şi au pierit.”

⁴ Până când să se jelească^(A) ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele^(B) şi păsările din pricina răutăţii^(C) locuitorilor. Căci ei zic: ‘El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârşitul!’