Iacob 2
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
2 Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând(A) la faţa omului(B). 2 Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare şi intră şi un sărac îmbrăcat prost 3 şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare şi-i ziceţi: „Tu şezi în locul acesta bun!” şi apoi ziceţi săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Şezi jos la picioarele mele!”, 4 nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele? 5 Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a(C) ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogaţi(D) în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care(E) a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6 Şi voi(F) înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă(G) târăsc înaintea judecătoriilor? 7 Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtaţi? 8 Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să(H) iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi. 9 Dar, dacă aveţi(I) în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege, ca nişte călcători de lege. 10 Căci cine păzeşte toată Legea şi greşeşte într-o singură poruncă se face(J) vinovat de toate. 11 Căci Cel ce a zis: „Să(K) nu preacurveşti” a zis şi: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12 Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege(L) a slobozeniei: 13 căci judecata(M) este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila(N) biruieşte judecata. 14 Fraţii mei, ce-i(O) foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască? 15 Dacă(P) un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele 16 şi unul dintre voi le(Q) zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? 17 Tot aşa şi credinţa, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi. 18 Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele”. „Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi(R) eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.” 19 Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci, dar şi(S) dracii cred… şi se înfioară! 20 Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? 21 Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte când(T) a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? 22 Vezi că(U) credinţa lucra împreună cu faptele lui şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită. 23 Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a(V) crezut pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire”, şi el a fost numit „prietenul(W) lui Dumnezeu”. 24 Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă. 25 Tot aşa, curva Rahav(X) n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte când a găzduit pe soli şi i-a scos afară pe altă cale? 26 După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.
Jacques 2
Segond 21
L’impartialité de la foi
2 Mes frères et sœurs, que votre foi en notre glorieux Seigneur Jésus-Christ soit libre de tout favoritisme. 2 Supposez en effet qu’entre dans votre assemblée un homme portant un anneau d'or et des habits somptueux, et qu’entre aussi un pauvre aux habits crasseux. 3 Si vous tournez les regards vers celui qui porte les habits somptueux pour lui dire: «Toi, assieds-toi ici à cette place d'honneur» et que vous disiez au pauvre: «Toi, tiens-toi là debout» ou bien: «Assieds-toi par terre, à mes pieds», 4 ne faites-vous pas en vous-mêmes une distinction et ne devenez-vous pas des juges aux mauvais raisonnements?
5 Ecoutez, mes frères et sœurs bien-aimés: Dieu n'a-t-il pas choisi ceux qui sont pauvres aux yeux du monde pour les rendre riches dans la foi et héritiers du royaume qu'il a promis à ceux qui l'aiment? 6 Et vous, vous méprisez le pauvre! N'est-ce pas les riches qui vous oppriment et qui vous traînent devant les tribunaux? 7 N'est-ce pas eux qui insultent le beau nom que vous portez?
8 Si vous accomplissez la loi royale d’après l'Ecriture: Tu aimeras ton prochain comme toi-même[a], vous faites bien. 9 Mais si vous faites du favoritisme, vous commettez un péché; la loi vous dénonce comme étant coupables. 10 De fait, la personne qui obéit à toute la loi mais qui pèche contre un seul commandement est en faute vis-à-vis de l’ensemble. 11 En effet, celui qui a dit: Tu ne commettras pas d'adultère a aussi dit: Tu ne commettras pas de meurtre[b]. Si tu ne commets pas d'adultère mais que tu commettes un meurtre, tu es coupable d’infraction à la loi.
12 Parlez et agissez comme des personnes appelées à être jugées par une loi de liberté, 13 car le jugement est sans compassion pour qui n'a pas fait preuve de compassion. La compassion triomphe du jugement.
Les œuvres de la foi
14 Mes frères et sœurs, que sert-il à quelqu'un de dire qu'il a la foi, s'il n'a pas les œuvres? Cette foi peut-elle le sauver? 15 Si un frère ou une sœur sont nus et manquent de la nourriture de chaque jour, 16 et que l'un de vous leur dise: «Partez en paix, mettez-vous au chaud et rassasiez-vous» sans pourvoir à leurs besoins physiques, à quoi cela sert-il? 17 Il en va de même pour la foi: si elle ne produit pas d'œuvres, elle est morte en elle-même.
18 Mais quelqu'un dira: «Toi, tu as la foi, et moi, j’ai les œuvres.» Montre-moi ta foi sans les œuvres, et moi, c’est par mes œuvres que je te montrerai ma foi. 19 Tu crois qu'il y a un seul Dieu? Tu fais bien; les démons aussi le croient, et ils tremblent.
20 Veux-tu reconnaître, homme sans intelligence, que la foi sans les œuvres est morte? 21 Notre ancêtre Abraham n’a-t-il pas été considéré comme juste sur la base de ses actes, lorsqu’il a offert son fils Isaac sur l'autel? 22 Tu vois bien que sa foi agissait avec ses œuvres et que par les œuvres sa foi a été menée à la perfection. 23 Ainsi s’est accompli ce que dit l'Ecriture: Abraham eut confiance en Dieu et cela lui fut compté comme justice[c]. Et il a été appelé ami de Dieu. 24 Vous voyez [donc] que l'homme est déclaré juste sur la base de ses actes, et pas seulement de la foi. 25 Rahab la prostituée n’a-t-elle pas, de la même manière, été considérée comme juste sur la base de ses actes, lorsqu'elle a accueilli les messagers et les a fait partir par un autre chemin? 26 En effet, de même que le corps sans esprit est mort, de même la foi sans [les] œuvres est morte.
Footnotes
- Jacques 2:8 Tu aimeras… toi-même: citation de Lévitique 19.18.
- Jacques 2:11 Tu ne commettras… adultère… meurtre: citation du 7e et du 6e des dix commandements (Exode 20.13-14; Deutéronome 5.17-18).
- Jacques 2:23 Abraham… justice: citation de Genèse 15.6.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Version Segond 21 Copyright © 2007 Société Biblique de Genève by Société Biblique de Genève