2 Ziceţi fraţilor voştri: Ami (Poporul meu) şi surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)! ² Plângeţi-vă, plângeţi-vă împotriva mamei voastre! Căci^(A) nu este nevasta Mea şi Eu nu sunt bărbatul ei! Să-şi depărteze^(B) curviile dinaintea ei şi preacurviile de la ţâţele ei! ³ Altfel, o dezbrac^(C) în pielea goală, cum era în ziua naşterii ei^(D), o fac ca o pustie, ca un pământ uscat^(E), şi o las să moară de sete^(F)! ⁴ Nu voi avea milă de copiii ei, căci sunt copii din curvie^(G). ⁵ Mama^(H) lor a curvit; cea care i-a născut s-a necinstit, căci a zis: ‘Voi alerga după ibovnicii mei, care îmi dau pâinea^(I) şi apa mea, lâna şi inul meu, untdelemnul şi băuturile mele!’ ⁶ De aceea, iată, îi voi astupa^(J) drumul cu spini, i-l voi astupa cu un zid, ca să nu-şi mai afle cărările. ⁷ Va alerga după ibovnicii ei, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va găsi. Apoi va zice: ‘Hai să mă^(K) întorc iarăşi la bărbatul^(L) meu cel dintâi, căci eram mai fericită atunci decât acum!’ ⁸ N-a cunoscut^(M) că Eu^(N) îi dădeam grâul, mustul şi untdelemnul şi au închinat slujbei lui Baal argintul şi aurul cel mult pe care i-l dădeam. ⁹ De aceea, Îmi voi lua iarăşi înapoi^(O) grâul la vremea lui şi mustul la vremea lui şi îmi voi ridica iarăşi de la ea lâna şi inul pe care i le dădusem ca să-i acopere goliciunea. ¹⁰ Şi acum îi voi descoperi^(P) ruşinea înaintea ibovnicilor ei şi niciunul n-o va scoate din mâna Mea. ¹¹ Voi face^(Q) să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile^(R) ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei şi toate praznicele ei. ¹² Îi voi pustii şi viile, şi smochinii, despre care^(S) zicea: ‘Aceasta este plata pe care mi-au dat-o ibovnicii mei!’ Le voi preface^(T) într-o pădure şi le vor mânca fiarele câmpului. ¹³ O voi pedepsi pentru zilele când tămâia Baalilor, când se gătea^(U) cu veriga de nas, cu salba ei şi alerga după ibovnicii ei, uitând de Mine, zice Domnul. ¹⁴ De aceea iată, o voi ademeni şi o voi duce^(V) în pustie şi-i voi vorbi pe placul inimii ei. ¹⁵ Acolo, îi voi da iarăşi viile şi valea Acor^(W) i-o voi preface într-o uşă de nădejde şi acolo va cânta ca în vremea tinereţii ei^(X) şi ca în ziua când s-a suit^(Y) din ţara Egiptului. ¹⁶ În ziua aceea, zice Domnul, Îmi vei zice: ‘Bărbatul meu!’ şi nu-Mi vei mai zice: ‘Stăpânul meu!’ ¹⁷ Voi scoate^(Z) din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniţi pe nume. ¹⁸ În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legământ^(AA) cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu târâtoarele pământului, voi sfărâma din ţară arcul^(AB), sabia şi orice unealtă de război şi-i voi face să locuiască^(AC) în linişte. ¹⁹ Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare; ²⁰ te voi logodi cu Mine prin credincioşie şi vei cunoaşte^(AD) pe Domnul! ²¹ În ziua aceea, voi^(AE) asculta, zice Domnul, voi asculta cerurile, şi ele vor asculta pământul; ²² pământul va asculta grâul, mustul şi untdelemnul, şi acestea^(AF) vor asculta pe Izreel^[a]. ²³ Îmi voi sădi^(AG) pe Lo-Ruhama în ţară şi-i voi da îndurare^(AH); voi zice^(AI) lui Lo-Ami: ‘Tu eşti poporul Meu!’ Şi el va răspunde: ‘Dumnezeul meu!’ ”