Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Siguiente
Añadir traducción en paralelo Imprimir Opciones de la página
Close RMNN

Geneza 1-3
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM

Capitolele 1—11:9.

Facerea lumii

1 La început(A), Dumnezeu a făcut(B) cerurile şi pământul.

Lumina

2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi(C) Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. 3 Dumnezeu(D) a zis: „Să fie(E) lumină!” Şi a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5 Dumnezeu a numit lumina zi(F), iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.

Cerul

6 Dumnezeu a zis: „Să fie(G) o întindere între ape şi ea să despartă apele de ape.” 7 Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit(H) apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra(I) întinderii. Şi aşa a fost. 8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.

Pământul

9 Dumnezeu a zis: „Să(J) se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost. 10 Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11 Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea(K) pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori(L), care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost. 12 Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13 Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.

Soarele, Luna şi stelele

14 Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători(M) în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne(N) care să arate vremurile, zilele şi anii 15 şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost. 16 Dumnezeu(O) a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare, ca să stăpânească ziua, şi(P) luminătorul cel mai mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. 17 Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul, 18 să stăpânească(Q) ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19 Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.

Vieţuitoarele mării

20 Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” 21 Dumnezeu(R) a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. 22 Dumnezeu le-a binecuvântat şi a zis: „Creşteţi(S), înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ.” 23 Astfel a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.

Vieţuitoarele pământului

24 Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor; vite, târâtoare şi fiare pământeşti după soiul lor”. Şi aşa a fost. 25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem(T) om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească(U) peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” 27 Dumnezeu a făcut pe om după(V) chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească(W) şi parte femeiască i-a făcut. 28 Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi(X), înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” 29 Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana(Y) voastră. 30 Iar tuturor(Z) fiarelor pământului, tuturor păsărilor(AA) cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde”. Şi aşa a fost. 31 Dumnezeu S-a uitat(AB) la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.

Ziua de odihnă

2 Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată(AC) oştirea lor. 2 În ziua(AD) a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvântat(AE) ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.

Facerea omului

4 Iată(AF) istoria cerurilor şi a pământului, când au fost făcute. 5 În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel(AG) de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie(AH) pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze(AI) pământul. 6 Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna(AJ) pământului, i-a(AK) suflat în nări(AL) suflare de viaţă, şi omul s-a făcut(AM) astfel un suflet viu.

Raiul

8 Apoi, Domnul Dumnezeu a sădit o grădină(AN) în Eden(AO), spre răsărit(AP), şi a pus(AQ) acolo pe omul pe care-l întocmise. 9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul(AR) de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul(AS) vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul(AT) cunoştinţei binelui şi răului. 10 Un râu ieşea din Eden şi uda grădina, şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe. 11 Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată(AU) ţara Havila, unde se găseşte aur. 12 Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion(AV), şi piatră de onix. 13 Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş. 14 Numele celui de al treilea este(AW) Hidechel[a]. El curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul. 15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat(AX) în grădina Edenului ca s-o lucreze şi s-o păzească. 16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci, după plăcere, din orice pom din grădină, 17 dar(AY) din pomul cunoştinţei binelui şi răului să(AZ) nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri(BA) negreşit.”

Facerea femeii

18 Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am(BB) să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” 19 Domnul Dumnezeu(BC) a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului şi le-a adus(BD) la om, ca să vadă cum are să le numească, şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare acela-i era numele. 20 Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului, dar, pentru om, nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. 21 Atunci, Domnul Dumnezeu a trimis un somn(BE) adânc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. 22 Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la(BF) om. 23 Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os(BG) din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi ‘femeie’[b], pentru că a fost luată din(BH) om.” 24 De aceea(BI) va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.

Ispitirea femeii

25 Omul şi nevasta lui erau amândoi(BJ) goi şi nu le era(BK) ruşine.

3 Şarpele(BL) era mai(BM) şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.

El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?’ ” 2 Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. 3 Dar(BN), despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi’.” 4 Atunci, şarpele(BO) a zis femeii: „Hotărât că nu veţi muri, 5 dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi(BP) se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. 6 Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui şi a mâncat(BQ); a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul(BR) a mâncat şi el.

Păcatul lui Adam

7 Atunci li s-au deschis(BS) ochii la amândoi; au cunoscut(BT) că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri[c] din ele. 8 Atunci au auzit glasul(BU) Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei[d], şi omul şi nevasta lui s-au ascuns(BV) de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină. 9 Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?” 10 El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină şi mi-a fost frică(BW), pentru că eram gol, şi m-am ascuns.” 11 Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?” 12 Omul a răspuns: „Femeia(BX) pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.” 13 Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Şarpele(BY) m-a amăgit şi am mâncat din pom.” 14 Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale, să te târăşti pe pântece şi să mănânci ţărână(BZ). 15 Vrăjmăşie(CA) voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa(CB) ei(CC). Aceasta(CD) îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.” 16 Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu(CE) durere vei naşte copii, şi dorinţele(CF) tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni(CG) peste tine.” 17 Omului i-a zis: „Fiindcă(CH) ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mâncat(CI) din pomul despre care(CJ) îţi poruncisem: ‘Să nu mănânci deloc din el’, blestemat(CK) este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă(CL) să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; 18 spini(CM) şi pălămidă să-ţi dea şi să mănânci(CN) iarbă de pe câmp. 19 În sudoarea(CO) feţei tale să-ţi mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat, căci ţărână(CP) eşti şi în(CQ) ţărână te vei întoarce.” 20 Adam a pus nevestei sale numele Eva[e], căci ea a fost mama tuturor celor vii. 21 Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei lui haine de piele şi i-a îmbrăcat cu ele. 22 Domnul Dumnezeu a zis: „Iată(CR) că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să(CS) ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el şi să trăiască în veci.” 23 De aceea, Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului ca(CT) să lucreze pământul, din care fusese luat. 24 Astfel a izgonit El pe Adam, şi, la răsăritul(CU) grădinii Edenului, a pus nişte heruvimi(CV), care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.

Notas al pie

  1. Geneza 2:14 Adică Tigru.
  2. Geneza 2:23 În evreieşte femeie (işa) vine de la un cuvânt care înseamnă bărbat (iş).
  3. Geneza 3:7 Sau: cingători.
  4. Geneza 3:8 Evreieşte: vântul.
  5. Geneza 3:20 Adică: Viaţă.
Listen to Geneza 1-3
Close NTLR

Geneza 1-3
Nouă Traducere În Limba Română

Istoria creării cerurilor şi a pământului

1 La început, Dumnezeu[a] a creat cerurile şi pământul. 2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului era întuneric, iar Duhul lui Dumnezeu plutea peste întinderea apelor.

3 Atunci Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!“; şi a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi a despărţit lumina de întuneric. 5 Dumnezeu a numit lumina „zi“, iar întunericul l-a numit „noapte“. A fost o seară şi a fost o dimineaţă: ziua întâi.

6 Dumnezeu a zis: „Să fie o boltă cerească[b] în mijlocul apelor, care să despartă apele de ape!“ 7 Astfel, Dumnezeu a făcut bolta şi a despărţit apele care sunt sub boltă de apele care sunt deasupra ei. Şi aşa a şi fost. 8 Dumnezeu a numit bolta „cer“. A fost o seară şi a fost o dimineaţă: ziua a doua.

9 Dumnezeu a zis: „Să se adune la un loc apele care sunt sub cer şi să apară uscatul!“ Şi aşa a şi fost. 10 Dumnezeu a numit uscatul „pământ“, iar apele care au fost adunate la un loc, le-a numit „mări“. Dumnezeu a văzut că acest lucru era bun. 11 Atunci Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vegetaţie: plante care să facă sămânţă şi pomi fructiferi care să dea rod cu sămânţă în el, potrivit soiului lor!“ Şi aşa a şi fost. 12 Pământul a dat vegetaţie: plante care fac sămânţă potrivit soiului lor şi pomi care dau rod cu sămânţă în el, potrivit soiului lor. Dumnezeu a văzut că acest lucru era bun. 13 A fost o seară şi a fost o dimineaţă: ziua a treia.

14 Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători pe bolta cerului, care să despartă ziua de noapte; ei să fie semne care să arate anotimpurile, zilele şi anii 15 şi să slujească drept luminători pe bolta cerului, ca să dea lumină pământului!“ Şi aşa a şi fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi luminători mari: luminătorul cel mare, care să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mic, care să stăpânească noaptea; a făcut, de asemenea, şi stelele. 17 Dumnezeu i-a aşezat pe bolta cerului, ca să dea lumină pământului, 18 să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că acest lucru era bun. 19 A fost o seară şi a fost o dimineaţă: ziua a patra.

20 Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări pe bolta cerului, deasupra pământului!“ 21 Astfel, Dumnezeu a făcut creaturile cele mari din ape, toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, potrivit felurilor lor şi toate păsările înaripate, potrivit felurilor lor. Dumnezeu a văzut că acest lucru era bun. 22 Dumnezeu le-a binecuvântat zicând: „Fiţi roditoare, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ!“ 23 A fost o seară şi a fost o dimineaţă: ziua a cincea.

24 Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare, potrivit felurilor lor: vite,[c] animale mici[d] şi animale sălbatice[e], fiecare potrivit felurilor lor!“ Şi aşa a şi fost. 25 Dumnezeu a făcut animalele sălbatice, potrivit felurilor lor, vitele, potrivit felurilor lor şi toate animalele mici care mişună pe pământ, potrivit felurilor lor. Dumnezeu a văzut că acest lucru era bun.

26 Atunci Dumnezeu a zis: „Să facem om[f] după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; ei să domnească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul[g] şi peste toate animalele mici care mişună pe pământ!“

27 Astfel, Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său,
    după chipul lui Dumnezeu l-a creat;
        bărbat şi femeie i-a creat.

28 Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; domniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate vieţuitoarele care mişună pe pământ!“ 29 Apoi Dumnezeu a zis: „V-am dat toate plantele care fac sămânţă şi care se află pe tot pământul şi toţi pomii care fac fructe cu sămânţă în ele, ca să le aveţi pentru hrană. 30 Tuturor animalelor pământului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor animalelor mici care mişună pe pământ, care au suflare de viaţă în ele, le-am dat ca hrană toate plantele verzi.“ Şi aşa a şi fost.

31 Dumnezeu s-a uitat la tot ce a făcut şi toate erau foarte bune. A fost o seară şi a fost o dimineaţă: ziua a şasea.

2 Astfel a fost încheiată crearea cerurilor, a pământului şi a întregii lor oştiri. 2 În ziua a şaptea, Dumnezeu Îşi terminase lucrarea pe care a făcut-o; El s-a odihnit în ziua a şaptea de toată lucrarea pe care a făcut-o. 3 Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ea s-a odihnit[h] de toată lucrarea pe care a făcut-o în creaţie.

Adam şi Eva

4 Aceasta este relatarea[i] creării cerurilor şi a pământului.

Când Domnul Dumnezeu[j] a făcut pământul şi cerurile, 5 pe pământ nu era încă nici o plantă verde, iar iarba câmpului încă nu încolţise pentru că Domnul Dumnezeu încă nu dăduse ploaie pe pământ şi nu era nici un om ca să lucreze pământul, 6 ci doar un abur se ridica de pe pământ şi uda toată suprafaţa pământului. 7 Atunci Domnul Dumnezeu l-a modelat pe Adam[k] din ţărâna pământului şi a suflat în nările lui suflare de viaţă, iar Adam a devenit un suflet viu. 8 Domnul Dumnezeu a plantat o grădină în Eden, în răsărit. Acolo l-a pus pe Adam, omul pe care l-a modelat. 9 Domnul Dumnezeu a făcut să crească din ţărâna pământului tot felul de pomi care sunt plăcuţi la vedere şi buni de mâncat; de asemenea, în mijlocul grădinii se aflau pomul vieţii şi pomul cunoaşterii binelui şi răului. 10 Un râu curgea din Eden ca să ude grădina, iar de acolo se despărţea în patru braţe. 11 Numele primului braţ era Pişon; el curgea împrejurul[l] ţării Havila, unde era aur. 12 Aurul acelei ţări era bun; de asemenea, acolo se găseau bedelion[m] şi piatră de onix. 13 Numele celui de-al doilea braţ era Ghihon. El curgea împrejurul ţării Cuş[n]. 14 Numele celui de-al treilea braţ era Tigru; el curgea la răsăritul Asurului. Numele celui de-al patrulea braţ era Eufrat.

15 Domnul Dumnezeu l-a luat pe Adam şi l-a aşezat în grădina Eden, ca să o lucreze şi să o păzească. 16 Domnul Dumnezeu i-a poruncit lui Adam: „Poţi să mănânci din orice pom din grădină, 17 dar din pomul cunoaşterii binelui şi răului să nu mănânci, pentru că în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit!“

18 Apoi Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca Adam să fie singur; îi voi face un ajutor potrivit.“ 19 Astfel, Domnul Dumnezeu a modelat din ţărână toate animalele câmpului şi toate păsările cerului şi le-a adus la Adam, ca să vadă ce nume le va da. Şi numele pe care Adam i l-a dat fiecărei vieţuitoare, acela a rămas. 20 Adam le-a dat nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi fiarelor câmpului; însă pentru el nu s-a găsit nici un ajutor potrivit. 21 Aşa că Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste Adam, iar acesta a adormit. Atunci Domnul a luat una dintre coastele lui şi a închis carnea la locul ei. 22 Şi, din coasta pe care a luat-o din Adam, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi i-a adus-o lui Adam. 23 Atunci Adam a exclamat:

„În sfârşit, aceasta este os din oasele mele
    şi carne din carnea mea;
ea se va numi «femeie[o]»,
    pentru că a fost luată din bărbat.“

24 De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar ei vor deveni un singur trup.

25 Omul şi soţia lui erau goi, dar nu le era ruşine.

Căderea în păcat şi consecinţele sale

3 Şarpele era mai şiret[p] decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i-a spus femeii:

– A zis oare Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din orice pom din grădină.“?

2 – Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, i-a răspuns femeia şarpelui, 3 dar Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din rodul pomului care este în mijlocul grădinii; nici să nu-l atingeţi, pentru că veţi muri negreşit!“

4 Dar şarpele i-a zis femeii:

– Nu veţi muri nicidecum! 5 Dimpotrivă, Dumnezeu ştie că, atunci când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.

6 Când a văzut că rodul pomului era bun de mâncat, plăcut la înfăţişare şi de dorit să facă pe cineva înţelept, femeia a luat din rodul lui şi a mâncat; i-a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el. 7 Atunci li s-au deschis ochii, şi-au dat seama că sunt goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut învelitori cu ele.

8 Ei au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin grădină în adierea amurgului[q] şi s-au ascuns de Domnul Dumnezeu printre pomii din grădină. 9 Dar Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a zis:

– Unde eşti?

10 – Am auzit glasul Tău în grădină, a răspuns el, dar mi-a fost teamă pentru că eram gol; de aceea m-am ascuns.

11 Dumnezeu l-a întrebat:

– Cine ţi-a spus că eşti gol? Ai mâncat cumva din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?

12 – Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine mi-a dat din pom şi am mâncat, a răspuns Adam.

13 Atunci Domnul Dumnezeu i-a zis femeii:

– Ce ai făcut?

– Şarpele m-a înşelat şi am mâncat, a răspuns femeia.

14 Domnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta,

blestemat eşti între toate vitele
    şi între toate animalele sălbatice;
pe pântece te vei târî
    şi vei mânca ţărână toată viaţa.
15 Voi pune duşmănie între tine şi femeie,
    între sămânţa[r] ta şi sămânţa ei;
Sămânţa ei îţi va zdrobi capul,
    iar tu îi vei zdrobi călcâiul.“

16 Femeii i-a zis:

„Îţi voi mări mult durerile naşterii;
    în durere vei naşte copii.
Dorinţa ta va fi pentru soţul tău,
    iar el va stăpâni peste tine.[s]“

17 Iar lui Adam i-a zis: „Pentru că ai ascultat de soţia ta şi ai mâncat din pomul din care-ţi poruncisem să nu mănânci,

blestemat este pământul din cauza ta;
    cu trudă îţi vei lua hrana din el
        toată viaţa ta.
18 Spini şi mărăcini îţi va da,
    iar tu vei mânca din plantele câmpului.
19 Cu sudoarea frunţii tale
    îţi vei mânca pâinea,
până când te vei întoarce în pământ,
    pentru că din el ai fost luat;
căci ţărână eşti
    şi în ţărână te vei întoarce.“

20 Adam a numit-o Eva[t] pe soţia sa, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.

21 Domnul Dumnezeu a făcut haine de piele pentru Adam şi pentru soţia sa şi i-a îmbrăcat. 22 Atunci Domnul Dumnezeu a zis: „Omul a ajuns ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul; acum el şi-ar putea întinde mâna să ia şi din pomul vieţii ca să mănânce şi va trăi veşnic.“ 23 De aceea Domnul Dumnezeu l-a alungat pe om afară din grădina Eden, ca să muncească pământul din care a fost luat. 24 După ce l-a alungat pe om, a pus la răsăritul[u] grădinii Eden nişte heruvimi şi o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.

Notas al pie

  1. Geneza 1:1 Ebr.: Elohim, numele divin cel mai frecvent folosit în VT; deşi în ebraică este un plural, termenul funcţionează gramatical ca un singular; este un plural care exprimă măreţia lui Dumnezeu
  2. Geneza 1:6 Sau: firmament; tărie
  3. Geneza 1:24 Cu referire la toate animalele care mai târziu vor fi domesticite
  4. Geneza 1:24 Sau: animale care mişună; sau: animale care se târăsc; termenul ebraic face referire la toate celelalte animalele mai mărunte, distincte de vite şi de animalele sălbatice mari; de asemenea, termenul poate include şi insectele; şi în vs. 25, 26
  5. Geneza 1:24 Lit.: vietăţi ale pământului
  6. Geneza 1:26 Termenul ebraic se referă la fiinţele umane în general, şi nu la o singură persoană; şi în v. 27
  7. Geneza 1:26 TM; Siriacă: peste toate animalele sălbatice
  8. Geneza 2:3 Poate avea şi sensul de a încheia
  9. Geneza 2:4 Ebr.: toledot (istorie, relatare, genealogie), un cuvânt care marchează începutul unei noi secţiuni principale. Cartea Geneza este structurată pe 10 toledoturi (2:4; 5:1; 6:9; 10:1; 11:10; 11:27; 25:12; 25:19; 36:1; 37:2)
  10. Geneza 2:4 Ebr.: YHWH Elohim; YHWH este un nume personal al lui Dumnezeu, care-L prezintă ca Dumnezeul legământului cu Israel, Dumnezeul Răscumpărător (vezi Ex. 3:14-15; 6:2-6), pe când Elohim este un termen general, care-L prezintă ca Dumnezeul Creator şi Suveran peste întregul univers. Cele două nume apar de multe ori împreună, arătând că este vorba despre unul şi acelaşi Dumnezeu
  11. Geneza 2:7 Termenul ebraic pentru om este Adam, înrudit cu adamah (ţărână)
  12. Geneza 2:11 Sau: străbătea
  13. Geneza 2:12 Răşină gălbui-transparentă şi aromată, uşor confundabilă cu o piatră preţioasă
  14. Geneza 2:13 Cel mai probabil identificată cu SE Mesopotamiei, patria cassiţilor, şi nu cu Etiopia
  15. Geneza 2:23 Ebr.: işa, femeie şi iş, bărbat, joc de cuvinte specific ebraicii biblice
  16. Geneza 3:1 Termenul ebraic pentru şiret (arum) sună asemănător cu cel pentru goi (arom), din 2:25
  17. Geneza 3:8 Lit.: vântul (adierea) zilei, cel mai probabil cu referire la amurg
  18. Geneza 3:15 Termenul ebraic pentru sămânţă este un termen cheie în VT; este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic
  19. Geneza 3:16 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur; sau: dar dorinţa ta va depinde de el; sau: Tu vei dori să-ţi domini soţul, / dar el va stăpâni peste tine.
  20. Geneza 3:20 Eva (ebr.: Hava) înseamnă viaţă
  21. Geneza 3:24 Sau: în faţa
Geneza 4
Siguiente
dropdown
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.

Bible Society
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.