Genesis 15
International Standard Version
The Abrahamic Covenant
15 Some time later, a message came from the Lord to Abram in a vision. “Stop being afraid, Abram.” he said. “I myself—your shield—am your very great reward.”
2 But Abram replied, “Lord God, what can you give me since I continue to be childless, and the heir of my household is Eliezer from Damascus? 3 Look!” Abram said, “You haven’t given me any offspring, so a servant born in[a] my house is going to be my heir.”
4 A message came from the Lord to him again: “This one will not be your heir. Instead, the child who will be born to you[b] will be your heir.” 5 Then the Lord[c] took him outside. “Look up at the sky and count the stars—if you can!” he said. “Your descendants will be that numerous.”[d] 6 Abram believed the Lord, and it was credited to him as righteousness.
7 The Lord[e] spoke to him, “I am the Lord, who brought you from Ur of the Chaldeans, to give you this land as an inheritance.”
8 But he replied, “Lord God, how will I know that I will inherit it?”
9 The Lord responded, “Bring me a three-year-old cow, a three-year-old female goat, a three-year-old ram, a turtledove, and a young pigeon.”
10 So Abram brought him all these animals and cut each of them in half, down the middle, placing the pieces opposite each other, but he did not cut the birds in half. 11 When birds of prey swooped down on the carcasses, Abram drove them away. 12 As the sun began to set, Abram was overcome with deep sleep, and suddenly a frightening and terrifying darkness descended on him.
13 Then the Lord told Abram, “You can be certain about this: Your descendants will be foreigners in a land that isn’t theirs. They will be slaves there and will be oppressed for 400 years. 14 However, I will judge the nation that they serve, and later they will leave there with many possessions. 15 Now as for you, you’ll die peacefully, join your ancestors, and be buried at a good old age. 16 Your descendants[f] will return here in the fourth generation, since the iniquity of the Amorites has not yet run its course.”
17 When the sun had fully set and it was dark, a smoking fire pot and a fiery torch passed between the animal pieces.[g] 18 That very day the Lord made this covenant with Abram: “I’m giving[h] this land to your descendants, from the river of Egypt to the great Euphrates River— 19 including the land of the Kenites, the Kenizzites, the Kadmonites, 20 the Hittites, the Perizzites, the Rephaim, 21 the Amorites, the Canaanites, the Girgashites, and the Jebusites.”
Footnotes
- Genesis 15:3 Lit. a son of
- Genesis 15:4 Lit. the one who will come from your loins
- Genesis 15:5 Lit. he
- Genesis 15:5 Lit. will be so
- Genesis 15:7 Lit. He
- Genesis 15:16 Lit. They
- Genesis 15:17 Lit. these pieces
- Genesis 15:18 Or have given
Geneza 15
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Sămânţa lui Avram
15 După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie(A) şi a zis: „Avrame, nu te teme(B); Eu sunt scutul(C) tău şi răsplata(D) ta cea foarte mare.” 2 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci(E) mor fără copii, şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.” 3 Şi Avram a zis: „Iată că nu mi-ai dat sămânţă, şi slujitorul născut(F) în casa mea va fi moştenitorul meu.” 4 Atunci, Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel(G) ce va ieşi din tine, acela va fi moştenitorul tău.” 5 Şi după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-te spre cer şi numără(H) stelele(I), dacă poţi să le numeri.” Şi i-a zis: „Aşa(J) va fi sămânţa ta.” 6 Avram a crezut(K) pe Domnul, şi Domnul i-a socotit(L) lucrul acesta ca neprihănire.
Ţara făgăduită seminţei lui Avram
7 Domnul i-a mai zis: „Eu sunt Domnul, care te-am scos(M) din Ur(N), din Haldeea, ca(O) să-ţi dau în stăpânire ţara aceasta.” 8 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, prin ce(P) voi cunoaşte că o voi stăpâni?” 9 Şi Domnul i-a zis: „Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea şi un pui de porumbel.” 10 Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat(Q) în două şi a pus fiecare bucată una în faţa alteia, dar păsările(R) nu le-a despicat. 11 Păsările răpitoare s-au năpustit peste stârvuri, dar Avram le-a izgonit. 12 La apusul soarelui, un somn adânc(S) a căzut peste Avram şi iată că l-a apucat o groază şi un mare întuneric. 13 Şi Domnul a zis lui Avram: „Să ştii hotărât că(T) sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo va fi robită, şi o vor(U) apăsa greu, timp de patru sute de ani. 14 Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca(V) Eu, şi pe urmă va(W) ieşi de acolo cu mari bogăţii. 15 Tu vei(X) merge în pace la părinţii(Y) tăi; vei(Z) fi îngropat după o bătrâneţe fericită. 16 În al patrulea neam(AA), ea se va întoarce aici, căci nelegiuirea amoriţilor(AB) nu şi-a atins(AC) încă vârful.” 17 După ce a asfinţit soarele, s-a făcut un întuneric adânc, şi iată că a ieşit un fum ca dintr-un cuptor şi nişte flăcări au trecut(AD) printre dobitoacele despicate. 18 În ziua aceea, Domnul a făcut(AE) un legământ cu Avram şi i-a zis: „Seminţei(AF) tale dau ţara aceasta, de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat, 19 şi anume ţara cheniţilor, a cheniziţilor, a cadmoniţilor, 20 a hetiţilor, a fereziţilor, a refaimiţilor, 21 a amoriţilor, a canaaniţilor, a chirgasiţilor şi a iebusiţilor.”
Copyright © 1995-2014 by ISV Foundation. ALL RIGHTS RESERVED INTERNATIONALLY. Used by permission of Davidson Press, LLC.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
