Add parallel Print Page Options

Întoarcerea lui Avram în Canaan. Despărţirea de Lot

13 Avram s-a suit din Egipt în ţara de la miazăzi(A), el, nevastă-sa şi tot ce avea, împreună cu Lot. Avram(B) era foarte bogat în vite, în argint şi în aur. Din ţara de la miazăzi(C) s-a îndreptat şi a mers până la Betel, până la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai, în locul(D) unde era altarul pe care-l făcuse mai înainte. Şi acolo, Avram a chemat(E) Numele Domnului. Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea şi el oi, boi şi corturi. Şi ţinutul(F) acela nu-i încăpea să locuiască împreună, căci averile lor erau aşa de mari încât nu puteau să locuiască împreună. S-a iscat(G) o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. Canaaniţii(H) şi fereziţii locuiau atunci în ţară. Avram a zis lui Lot: „Te rog, să(I) nu fie ceartă între mine şi tine şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi. Nu-i(J) oare toată ţara înaintea ta? Mai bine desparte-te de mine: dacă(K) apuci tu la stânga, eu voi apuca la dreapta; dacă apuci tu la dreapta, eu voi apuca la stânga.” 10 Lot şi-a ridicat ochii şi a văzut că toată Câmpia(L) Iordanului era bine udată în întregime. Înainte de a nimici(M) Domnul Sodoma şi Gomora, până la Ţoar(N), era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptului. 11 Lot şi-a ales toată Câmpia Iordanului şi a mers spre răsărit. Astfel s-au despărţit ei unul de altul. 12 Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot(O) a locuit în cetăţile din Câmpie şi şi-a întins(P) corturile până la Sodoma. 13 Oamenii din Sodoma erau(Q) răi şi afară din cale de păcătoşi(R) împotriva Domnului.

Făgăduinţa dată lui Avram

14 Domnul a zis lui Avram după ce s-a despărţit(S) Lot de el: „Ridică-ţi ochii şi, din locul în care eşti, priveşte spre miazănoapte(T) şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus; 15 căci toată ţara pe care o vezi ţi-o dau ţie(U) şi seminţei(V) tale în veac. 16 Îţi voi face sămânţa(W) ca pulberea pământului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea pământului, şi sămânţa ta va putea să fie numărată. 17 Scoală-te, străbate ţara în lung şi în lat, căci ţie ţi-o voi da.” 18 Avram şi-a ridicat corturile şi a venit de a locuit(X) lângă stejarii lui Mamre, care sunt(Y) lângă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Domnului.

13 Abramo dunque risalì dall'Egitto verso il Neghev con sua moglie e con tutto quel che possedeva. E Lot era con lui.

Abramo era molto ricco di bestiame, di argento e di oro.

Dal Neghev egli continuò il suo viaggio fino a Bethel, al luogo dove da principio era stata la sua tenda, fra Bethel e Ai,

al luogo dell'altare che aveva fatto inizialmente; e là Abramo invocò il nome dell'Eterno.

Anche Lot, che viaggiava con Abramo aveva greggi, armenti e tende.

E il paese non era in grado di sostenerli, se essi abitavano assieme, perché i loro beni erano così grandi che non potevano stare assieme.

Sorse perciò una contesa fra i pastori del bestiame di Abramo e i pastori del bestiame di Lot. I Cananei e i Perezei abitavano a quel tempo nel paese.

Così Abramo disse a Lot: «Deh, non ci sia contesa fra me e te, né fra i miei pastori e i tuoi pastori, perché siamo fratelli.

Non sta forse tutto il paese davanti a te? Separati da me! Se tu vai a sinistra, io andrò a destra; e se tu vai a destra, io andrò a sinistra».

10 Allora Lot alzò gli occhi e vide l'intera pianura del Giordano. Prima che l'Eterno avesse distrutto Sodoma e Gomorra, essa era tutta quanta irrigata fino a Tsoar, come il giardino dell'Eterno, come il paese d'Egitto.

11 Così Lot scelse per sé tutta la pianura del Giordano e cominciò a spostare le sue tende verso oriente. Così si separarono l'uno dall'altro.

12 Abramo dimorò nel paese di Canaan, e Lot abitò nelle città della pianura e giunse a piantare le sue tende fino a Sodoma.

13 Ora la gente di Sodoma era grandemente depravata e peccatrice contro l'Eterno.

14 E l'Eterno disse ad Abramo, dopo che Lot si Fu separato da lui: «Alza ora i tuoi occhi e mira dal luogo dove sei a nord a sud; a est e a ovest.

15 Tutto il paese che tu vedi, io lo darò a te e alla tua discendenza, per sempre.

16 E renderò la tua discendenza come la polvere della terra; per cui, se qualcuno può contare la polvere della terra, si potrà contare anche la tua discendenza.

17 Levati, percorri il paese in lungo e in largo, perché io lo darò a te».

18 Allora Abramo levò le sue tende e venne ad abitare alle querce di Mamre, che sono a Hebron; e là costruì un altare all'Eterno.