Pavel acceptat de apostoli

Apoi, după paisprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim, cu Barnabas, luându-l şi pe Titus cu mine. M-am suit acolo, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o vestesc eu printre neamuri. Le-am arătat-o, în particular, celor recunoscuţi drept conducători, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. Dar nici chiar Titus, care era cu mine, n-a fost obligat să se circumcidă, cu toate că era grec, din cauza fraţilor mincinoşi strecuraţi printre noi, care s-au furişat printre noi ca să ne pândească libertatea pe care o avem în Isus Cristos şi să ne poată înrobi. Nu am cedat lor nici măcar o clipă, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi. Cei ce păreau a fi ceva, – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă, pentru că Dumnezeu nu se uită la faţa omului –, ei, cei recunoscuţi drept conducători, nu mi-au adăugat nimic, ci dimpotrivă, când au văzut că mie mi s-a încredinţat Evanghelia pentru cei necircumcişi, aşa cum lui Petru i s-a încredinţat Evanghelia pentru cei circumcişi – fiindcă Cel Ce a lucrat în Petru, făcându-l apostol pentru cei circumcişi, a lucrat, de asemenea, şi în mine, trimiţându-mă la neamuri –, deci, când Iacov, Chifa[a] şi Ioan, care erau priviţi ca stâlpi, au cunoscut harul care mi-a fost dat, au căzut la învoială cu mine şi cu Barnabas, ca noi să mergem la neamuri, iar ei la cei circumcişi. 10 Au cerut doar un singur lucru: să ne amintim de săraci, lucru pe care m-am şi străduit să-l fac.

Pavel îl confruntă pe Petru

11 Însă când Chifa a venit în Antiohia, m-am opus lui pe faţă, pentru că era de condamnat. 12 Până când au venit nişte oameni din partea lui Iacov, el obişnuia să ia masa cu cei dintre neamuri, dar, când au venit ei, n-a mai făcut-o şi s-a separat, temându-se de cei circumcişi. 13 Şi ceilalţi iudei s-au unit cu el în această ipocrizie. Chiar şi Barnabas a fost dus în rătăcire prin ipocrizia lor. 14 Când am văzut că ei nu trăiesc după adevărul Evangheliei, i-am spus lui Chifa înaintea tuturor: „Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca unul dintre neamuri şi nu ca un iudeu, cum de obligi neamurile să trăiască ca nişte iudei?“[b]

15 Noi, care suntem iudei prin naştere, şi nu „păcătoşi“[c] dintre neamuri, 16 ştim că un om nu este îndreptăţit prin faptele Legii, ci prin credinţa în Cristos Isus. De aceea şi noi am crezut în Isus ca să fim îndreptăţiţi prin credinţa în Cristos, şi nu prin faptele Legii, deoarece nimeni nu va fi îndreptăţit prin faptele Legii. 17 Dar dacă, în timp ce căutăm să fim îndreptăţiţi în Cristos, noi înşine am fost găsiţi „păcătoşi“, este oare atunci Cristos Unul Care încurajează păcatul[d]? Nicidecum! 18 Însă, dacă eu zidesc din nou lucrurile pe care le-am dărâmat, mă arăt ca unul care încalcă Legea. 19 Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege ca să trăiesc pentru Dumnezeu. Am fost răstignit împreună cu Cristos 20 şi nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine, iar viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine. 21 Eu nu resping harul lui Dumnezeu, pentru că, dacă dreptatea se primeşte prin Lege, atunci Cristos a murit degeaba.

Footnotes

  1. Galateni 2:9 Vezi nota de la 1:18
  2. Galateni 2:14 Unii exegeţi încheie citatul după v. 21
  3. Galateni 2:15 Prin acest termen iudeii se refereau în special la neamurile care nu aveau Legea şi nu trăiau după ea, însă şi la cei care erau iudei din naştere, dar nu trăiau după prescripţiile Legii scrise sau ale celei orale (vezi Mt. 9:10; Mc. 2:15); şi în v. 17
  4. Galateni 2:17 Lit.: un slujitor al păcatului; sau: Unul Care slujeşte intereselor păcatului

Încuviinţarea apostolilor

După paisprezece ani, m-am(A) suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba şi am luat cu mine şi pe Tit. M-am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am(B) arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg(C) sau să fi alergat în zadar. Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur, din pricina fraţilor(D) mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi ca să pândească slobozenia(E) pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să(F) ne aducă la robie; noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul(G) Evangheliei să rămână cu voi. Cei(H) ce sunt socotiţi ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu(I) nu caută la faţa oamenilor – aceştia, zic, ei, cei cu vază, nu(J) mi-au adăugat nimic. Ba dimpotrivă, când au văzut(K) că mie îmi(L) fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur – căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur făcuse(M) şi din mine apostolul neamurilor(N) şi când au cunoscut harul(O) care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi(P), mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur. 10 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa(Q) am şi căutat să fac.

Pavel înfruntă pe Petru

11 Dar(R) când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă în faţă, căci era de osândit. 12 În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el(S) mânca împreună cu neamurile, dar când au venit ei, s-a ferit şi a stat deoparte de teama celor tăiaţi împrejur. 13 Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi iudei, aşa că până şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor. 14 Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul(T) Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa(U) tuturor: „Dacă(V) tu, care eşti iudeu, trăieşti ca neamurile, şi nu ca iudeii, cum sileşti pe neamuri să trăiască în felul iudeilor?” 15 Noi(W) suntem iudei din fire, iar nu păcătoşi(X) dintre neamuri. 16 Totuşi, fiindcă ştim(Y) că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci(Z) numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin(AA) faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17 Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi(AB), este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! 18 Căci, dacă zidesc iarăşi lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege. 19 Căci eu, prin(AC) Lege, am(AD) murit faţă de Lege, ca să trăiesc(AE) pentru Dumnezeu. 20 Am fost răstignit(AF) împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc(AG) în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit(AH) şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine. 21 Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă(AI) neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

Paul Accepted by the Apostles

Then after fourteen years, I went up again to Jerusalem,(A) this time with Barnabas.(B) I took Titus(C) along also. I went in response to a revelation(D) and, meeting privately with those esteemed as leaders, I presented to them the gospel that I preach among the Gentiles.(E) I wanted to be sure I was not running and had not been running my race(F) in vain. Yet not even Titus,(G) who was with me, was compelled to be circumcised, even though he was a Greek.(H) This matter arose because some false believers(I) had infiltrated our ranks to spy on(J) the freedom(K) we have in Christ Jesus and to make us slaves. We did not give in to them for a moment, so that the truth of the gospel(L) might be preserved for you.

As for those who were held in high esteem(M)—whatever they were makes no difference to me; God does not show favoritism(N)—they added nothing to my message.(O) On the contrary, they recognized that I had been entrusted with the task(P) of preaching the gospel to the uncircumcised,[a](Q) just as Peter(R) had been to the circumcised.[b] For God, who was at work in Peter as an apostle(S) to the circumcised, was also at work in me as an apostle(T) to the Gentiles. James,(U) Cephas[c](V) and John, those esteemed as pillars,(W) gave me and Barnabas(X) the right hand of fellowship when they recognized the grace given to me.(Y) They agreed that we should go to the Gentiles,(Z) and they to the circumcised. 10 All they asked was that we should continue to remember the poor,(AA) the very thing I had been eager to do all along.

Paul Opposes Cephas

11 When Cephas(AB) came to Antioch,(AC) I opposed him to his face, because he stood condemned. 12 For before certain men came from James,(AD) he used to eat with the Gentiles.(AE) But when they arrived, he began to draw back and separate himself from the Gentiles because he was afraid of those who belonged to the circumcision group.(AF) 13 The other Jews joined him in his hypocrisy, so that by their hypocrisy even Barnabas(AG) was led astray.

14 When I saw that they were not acting in line with the truth of the gospel,(AH) I said to Cephas(AI) in front of them all, “You are a Jew, yet you live like a Gentile and not like a Jew.(AJ) How is it, then, that you force Gentiles to follow Jewish customs?(AK)

15 “We who are Jews by birth(AL) and not sinful Gentiles(AM) 16 know that a person is not justified by the works of the law,(AN) but by faith in Jesus Christ.(AO) So we, too, have put our faith in Christ Jesus that we may be justified by faith in[d] Christ and not by the works of the law, because by the works of the law no one will be justified.(AP)

17 “But if, in seeking to be justified in Christ, we Jews find ourselves also among the sinners,(AQ) doesn’t that mean that Christ promotes sin? Absolutely not!(AR) 18 If I rebuild what I destroyed, then I really would be a lawbreaker.

19 “For through the law I died to the law(AS) so that I might live for God.(AT) 20 I have been crucified with Christ(AU) and I no longer live, but Christ lives in me.(AV) The life I now live in the body, I live by faith in the Son of God,(AW) who loved me(AX) and gave himself for me.(AY) 21 I do not set aside the grace of God, for if righteousness could be gained through the law,(AZ) Christ died for nothing!”[e]

Footnotes

  1. Galatians 2:7 That is, Gentiles
  2. Galatians 2:7 That is, Jews; also in verses 8 and 9
  3. Galatians 2:9 That is, Peter; also in verses 11 and 14
  4. Galatians 2:16 Or but through the faithfulness of … justified on the basis of the faithfulness of
  5. Galatians 2:21 Some interpreters end the quotation after verse 14.