Faptele Apostolilor 10
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Sutaşul Corneliu
10 În Cezareea era un om cu numele Corneliu, sutaş din ceata de ostaşi numită „Italiana”. 2 Omul acesta era cucernic(A) şi temător(B) de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu. 3 Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut(C) lămurit într-o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el şi i-a zis: „Cornelie!” 4 Corneliu s-a uitat ţintă la el, s-a înfricoşat şi a răspuns: „Ce este, Doamne?” Şi îngerul i-a zis: „Rugăciunile şi milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi-a adus aminte de ele. 5 Trimite acum nişte oameni la Iope şi cheamă pe Simon, zis şi Petru. 6 El găzduieşte la un om numit Simon(D) Tăbăcarul, a cărui casă este lângă mare: acela(E) îţi va spune ce trebuie să faci.” 7 Cum a plecat îngerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale şi un ostaş cucernic, din aceia care-i slujeau în tot timpul, 8 şi, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.
Corneliu întors la Dumnezeu
9 A doua zi, când erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit(F) să se roage pe acoperişul casei, pe la ceasul al şaselea. 10 L-a ajuns foamea şi a vrut să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, a căzut într-o răpire sufletească. 11 A(G) văzut cerul deschis şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborându-se şi slobozindu-se în jos pe pământ. 12 În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi târâtoare de pe pământ şi păsările cerului. 13 Şi un glas i-a zis: „Petre, scoală-te, taie şi mănâncă”. 14 „Nicidecum, Doamne”, a răspuns Petru. „Căci(H) niciodată n-am mâncat ceva spurcat sau necurat”. 15 Şi glasul i-a zis iarăşi a doua oară: „Ce(I) a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat”. 16 Lucrul acesta s-a făcut de trei ori, şi îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăşi la cer. 17 Pe când Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei pe care o avusese, iată că oamenii trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, au stat la poartă 18 şi au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo. 19 Şi pe când se gândea Petru la vedenia aceea, Duhul(J) i-a zis: „Iată că te caută trei oameni; 20 scoală-te(K), pogoară-te şi du-te cu ei fără şovăire, căci Eu i-am trimis”. 21 Petru deci s-a pogorât şi a zis oamenilor acelora: „Eu sunt acela pe care-l căutaţi. Ce pricină vă aduce?” 22 Ei au răspuns: „Sutaşul Corneliu(L), om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine(M) de tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu, printr-un înger sfânt, să te cheme în casa lui şi să audă cuvintele pe care i le vei spune”. 23 Petru deci i-a chemat înăuntru şi i-a găzduit. 24 A doua zi, s-a sculat şi a plecat cu ei. L-au(N) însoţit şi câţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezareea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii de aproape, pe care-i chemase. 25 Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat. 26 Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te(O), şi eu sunt om!” 27 Şi vorbind cu el, a intrat în casă şi a găsit adunaţi pe mulţi. 28 „Ştiţi”, le-a zis el, „că(P) nu este îngăduit de Lege unui iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam sau să vină la el, dar Dumnezeu(Q) mi-a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat. 29 De aceea am venit fără cârtire când m-aţi chemat. Vă întreb dar: Cu ce gând aţi trimis după mine?” 30 Corneliu a răspuns: „Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea şi iată că a stat înaintea mea un(R) om cu(S) o haină strălucitoare 31 şi a zis: ‘Cornelie, rugăciunea(T) ta a fost ascultată şi(U) Dumnezeu Şi-a adus aminte de milosteniile tale. 32 Trimite dar la Iope şi cheamă pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon Tăbăcarul, lângă mare. Când va veni el, îţi va vorbi.’ 33 Am trimis îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi suntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi-a poruncit Domnul să ne spui.” 34 Atunci, Petru a început să vorbească şi a zis: „În(V) adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci că în(W) orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El. 36 El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel şi le-a vestit(X) Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este(Y) Domnul tuturor. 37 Ştiţi vorba făcută prin toată Iudeea, începând(Z) din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan; 38 cum Dumnezeu(AA) a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul, căci(AB) Dumnezeu era cu El. 39 Noi(AC) suntem martori a tot ce a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au(AD) omorât, atârnându-L pe lemn. 40 Dar Dumnezeu L-a înviat(AE) a treia zi şi a îngăduit să Se arate, 41 nu(AF) la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care(AG) am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat din morţi. 42 Isus ne-a(AH) poruncit să propovăduim norodului şi să mărturisim că(AI) El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii(AJ) şi al celor morţi. 43 Toţi prorocii mărturisesc despre El(AK) că oricine(AL) crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.” 44 Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a(AM) pogorât Duhul Sfânt peste toţi cei ce ascultau Cuvântul. 45 Toţi credincioşii tăiaţi împrejur care veniseră cu Petru au rămas uimiţi(AN) când au văzut că(AO) darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste neamuri. 46 Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci, Petru a zis: 47 „Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, care au primit Duhul Sfânt ca(AP) şi noi?” 48 Şi a(AQ) poruncit să fie botezaţi în(AR) Numele Domnului Isus Hristos. Atunci, l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.
Acts 10
New King James Version
Cornelius Sends a Delegation
10 There was a certain man in (A)Caesarea called Cornelius, a centurion of what was called the Italian [a]Regiment, 2 (B)a devout man and one who (C)feared God with all his household, who gave [b]alms generously to the people, and prayed to God always. 3 About [c]the ninth hour of the day (D)he saw clearly in a vision an angel of God coming in and saying to him, “Cornelius!”
4 And when he observed him, he was afraid, and said, “What is it, lord?”
So he said to him, “Your prayers and your alms have come up for a memorial before God. 5 Now (E)send men to Joppa, and send for Simon whose surname is Peter. 6 He is lodging with (F)Simon, a tanner, whose house is by the sea. (G)He[d] will tell you what you must do.” 7 And when the angel who spoke to him had departed, Cornelius called two of his household servants and a devout soldier from among those who waited on him continually. 8 So when he had explained all these things to them, he sent them to Joppa.
Peter’s Vision
9 The next day, as they went on their journey and drew near the city, (H)Peter went up on the housetop to pray, about [e]the sixth hour. 10 Then he became very hungry and wanted to eat; but while they made ready, he fell into a trance 11 and (I)saw heaven opened and an object like a great sheet bound at the four corners, descending to him and let down to the earth. 12 In it were all kinds of four-footed animals of the earth, wild beasts, creeping things, and birds of the air. 13 And a voice came to him, “Rise, Peter; kill and eat.”
14 But Peter said, “Not so, Lord! (J)For I have never eaten anything common or unclean.”
15 And a voice spoke to him again the second time, (K)“What God has [f]cleansed you must not call common.” 16 This was done three times. And the object was taken up into heaven again.
Summoned to Caesarea
17 Now while Peter [g]wondered within himself what this vision which he had seen meant, behold, the men who had been sent from Cornelius had made inquiry for Simon’s house, and stood before the gate. 18 And they called and asked whether Simon, whose surname was Peter, was lodging there.
19 While Peter thought about the vision, (L)the Spirit said to him, “Behold, three men are seeking you. 20 (M)Arise therefore, go down and go with them, doubting nothing; for I have sent them.”
21 Then Peter went down to the men [h]who had been sent to him from Cornelius, and said, “Yes, I am he whom you seek. For what reason have you come?”
22 And they said, “Cornelius the centurion, a just man, one who fears God and (N)has a good reputation among all the nation of the Jews, was divinely instructed by a holy angel to summon you to his house, and to hear words from you.” 23 Then he invited them in and lodged them.
On the next day Peter went away with them, (O)and some brethren from Joppa accompanied him.
Peter Meets Cornelius
24 And the following day they entered Caesarea. Now Cornelius was waiting for them, and had called together his relatives and close friends. 25 As Peter was coming in, Cornelius met him and fell down at his feet and worshiped him. 26 But Peter lifted him up, saying, (P)“Stand up; I myself am also a man.” 27 And as he talked with him, he went in and found many who had come together. 28 Then he said to them, “You know how (Q)unlawful it is for a Jewish man to keep company with or go to one of another nation. But (R)God has shown me that I should not call any man common or unclean. 29 Therefore I came without objection as soon as I was sent for. I ask, then, for what reason have you sent for me?”
30 So Cornelius said, [i]“Four days ago I was fasting until this hour; and at the ninth hour I prayed in my house, and behold, (S)a man stood before me (T)in bright clothing, 31 and said, ‘Cornelius, (U)your prayer has been heard, and (V)your [j]alms are remembered in the sight of God. 32 Send therefore to Joppa and call Simon here, whose surname is Peter. He is lodging in the house of Simon, a tanner, by the sea. [k]When he comes, he will speak to you.’ 33 So I sent to you immediately, and you have done well to come. Now therefore, we are all present before God, to hear all the things commanded you by God.”
Preaching to Cornelius’ Household
34 Then Peter opened his mouth and said: (W)“In truth I perceive that God shows no partiality. 35 But (X)in every nation whoever fears Him and works righteousness is (Y)accepted by Him. 36 The word which God sent to the [l]children of Israel, (Z)preaching peace through Jesus Christ—(AA)He is Lord of all— 37 that word you know, which was proclaimed throughout all Judea, and (AB)began from Galilee after the baptism which John preached: 38 how (AC)God anointed Jesus of Nazareth with the Holy Spirit and with power, who (AD)went about doing good and healing all who were oppressed by the devil, (AE)for God was with Him. 39 And we are (AF)witnesses of all things which He did both in the land of the Jews and in Jerusalem, whom [m]they (AG)killed by hanging on a tree. 40 Him (AH)God raised up on the third day, and showed Him openly, 41 (AI)not to all the people, but to witnesses chosen before by God, even to us (AJ)who ate and drank with Him after He arose from the dead. 42 And (AK)He commanded us to preach to the people, and to testify (AL)that it is He who was ordained by God to be Judge (AM)of the living and the dead. 43 (AN)To Him all the prophets witness that, through His name, (AO)whoever believes in Him will receive (AP)remission[n] of sins.”
The Holy Spirit Falls on the Gentiles
44 While Peter was still speaking these words, (AQ)the Holy Spirit fell upon all those who heard the word. 45 (AR)And [o]those of the circumcision who believed were astonished, as many as came with Peter, (AS)because the gift of the Holy Spirit had been poured out on the Gentiles also. 46 For they heard them speak with tongues and magnify God.
Then Peter answered, 47 “Can anyone forbid water, that these should not be baptized who have received the Holy Spirit (AT)just as we have?” 48 (AU)And he commanded them to be baptized (AV)in the name of the Lord. Then they asked him to stay a few days.
Footnotes
- Acts 10:1 Cohort
- Acts 10:2 charitable gifts
- Acts 10:3 3 p.m.
- Acts 10:6 NU, M omit the rest of v. 6.
- Acts 10:9 Noon
- Acts 10:15 Declared clean
- Acts 10:17 was perplexed
- Acts 10:21 NU, M omit who had been sent to him from Cornelius
- Acts 10:30 NU Four days ago to this hour, at the ninth hour
- Acts 10:31 charitable gifts
- Acts 10:32 NU omits the rest of v. 32.
- Acts 10:36 Lit. sons
- Acts 10:39 NU, M they also
- Acts 10:43 forgiveness
- Acts 10:45 The Jews
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Scripture taken from the New King James Version®. Copyright © 1982 by Thomas Nelson. Used by permission. All rights reserved.
