Pavel în Iconia

14 În Iconia, Pavel şi Barnaba au intrat în sinagoga iudeilor şi au vorbit în aşa fel că o mare mulţime de iudei şi de greci au crezut. ² Dar iudeii care n-au crezut au întărâtat şi au răzvrătit sufletele neamurilor împotriva fraţilor. ³ Totuşi au rămas destul de multă vreme în Iconia şi vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care^(A) adeverea Cuvântul privitor la harul Său şi îngăduia să se facă semne şi minuni prin mâinile lor. ⁴ Mulţimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu iudeii, alţii cu apostolii^(B). ⁵ Neamurile şi iudeii, în învoire cu mai-marii lor, s-au pus în mişcare, ca să-i^(C) batjocorească şi să-i ucidă cu pietre. ⁶ Pavel şi Barnaba au înţeles lucrul acesta şi au fugit^(D) în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe şi în ţinutul de primprejur. ⁷ Şi au propovăduit Evanghelia acolo.

Vindecarea unui olog

⁸ În^(E) Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată. ⁹ El şedea jos şi asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat ţintă la el, şi, fiindcă a văzut^(F) că are credinţă ca să fie tămăduit, ¹⁰ a zis cu glas tare: „Scoală-te^(G) drept în picioare”. Şi el s-a sculat dintr-o săritură şi a început să umble. ¹¹ La vederea celor făcute de Pavel, noroadele şi-au ridicat glasul şi au zis în limba licaoniană: „Zeii^(H) s-au pogorât la noi în chip omenesc”. ¹² Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel, Mercur, pentru că mânuia cuvântul. ¹³ Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetăţii, a adus tauri şi cununi înaintea porţilor şi voia^(I) să le aducă jertfă, împreună cu noroadele. ¹⁴ Apostolii Barnaba şi Pavel, când au auzit lucrul acesta, şi-au^(J) rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului şi au strigat: ¹⁵ „Oamenilor, de^(K) ce faceţi lucrul acesta? Şi noi suntem^(L) oameni de aceeaşi fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceţi de la aceste lucruri^(M) deşarte^(N) la Dumnezeul cel viu, care^(O) a făcut cerul, pământul şi marea şi tot ce este în ele. ¹⁶ El^(P), în veacurile trecute, a lăsat pe toate neamurile să umble pe căile lor, ¹⁷ măcar că^(Q), drept vorbind, nu s-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimis^(R) ploi din cer şi timpuri roditoare, v-a dat hrană din belşug şi v-a umplut inimile de bucurie.” ¹⁸ Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, să le aducă jertfă.

Pavel în Derbe şi Antiohia

¹⁹ Atunci, au venit pe neaşteptate din^(S) Antiohia şi Iconia nişte iudei, care au aţâţat pe noroade. Aceştia, după ce au împroşcat^(T) pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit. ²⁰ Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a sculat şi a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe. ²¹ După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta şi^(U) au făcut mulţi ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia şi la Antiohia, ²² Întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna^(V) să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie^(W) să intrăm prin multe necazuri. ²³ Au^(X) rânduit prezbiteri în fiecare biserică şi, după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră. ²⁴ Au trecut apoi prin Pisidia, au venit în Pamfilia, ²⁵ au vestit Cuvântul în Perga şi s-au pogorât la Atalia. ²⁶ De^(Y) acolo au mers cu corabia la Antiohia, de unde fuseseră încredinţaţi^(Z) în grija harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o săvârşiseră. ²⁷ După venirea lor, au adunat biserica şi au^(AA) istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei şi cum deschisese^(AB) neamurilor uşa credinţei. ²⁸ Şi au rămas destul de multă vreme acolo, cu ucenicii.