Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Previous Next
Add parallel Print Page Options
Close RMNN

Faptele Apostolilor 20-21
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Pavel în Macedonia

20 Când a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici şi, după ce le-a dat sfaturi, şi-a luat ziua bună de la ei şi a(A) plecat în Macedonia. 2 A străbătut ţinutul acesta şi a dat ucenicilor o mulţime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia, 3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar(B) iudeii i-au întins curse. Atunci, s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia. 4 Avea ca tovarăşi până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh(C) şi Secund din Tesalonic, Gaius(D) din Derbe, Timotei(E), precum şi Tihic(F) şi Trofim(G) care erau din Asia. 5 Aceştia au luat-o înainte şi ne-au aşteptat la Troa. 6 Iar noi, după zilele(H) Praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi şi, în cinci zile, am ajuns la ei în(I) Troa, unde am stat şapte zile.

Învierea lui Eutih

7 În ziua dintâi(J) a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să(K) frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor şi şi-a lungit vorbirea până la miezul nopţii. 8 În(L) odaia de sus, unde eram adunaţi, erau multe lumini. 9 Şi un tânăr, numit Eutih, care şedea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut din catul al treilea şi a fost ridicat mort. 10 Dar Pavel s-a pogorât, s-a(M) repezit spre el, l-a luat în braţe şi a zis: „Nu(N) vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el”. 11 După ce s-a suit iarăşi, a frânt pâinea, a cinat şi a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat. 12 Flăcăul a fost adus viu, şi lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri.

Pavel la Milet

13 Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie şi am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întâlnim din nou, pentru că el trebuia să facă drumul pe jos. 14 Când s-a întâlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie şi ne-am dus la Mitilene. 15 De aici am mers pe mare şi a doua zi am ajuns în faţa insulei Chios. În ziua următoare, de abia am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion şi a doua zi am venit la Milet. 16 Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia, căci(O) se grăbea ca, dacă-i va fi cu putinţă, să(P) fie în Ierusalim de Ziua(Q) Cincizecimii.

Cuvântarea de rămas-bun

17 Însă din Milet, Pavel a trimis la Efes şi a chemat pe prezbiterii bisericii. 18 Când au venit la el, le-a zis:

„Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din(R) ziua dintâi în care am pus piciorul pe pământul Asiei. 19 Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi şi în mijlocul încercărilor pe(S) care mi le ridicau uneltirile iudeilor. 20 Ştiţi că n-am(T) ascuns nimic din ce vă era de folos şi nu m-am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case 21 şi să vestesc(U) iudeilor şi grecilor pocăinţa(V) faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos. 22 Şi acum, iată că împins(W) de duhul, mă duc la Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întâmpla acolo. 23 Numai Duhul Sfânt(X) mă înştiinţează din cetate în cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri. 24 Dar eu nu(Y) ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci(Z) vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi(AA) slujba pe(AB) care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu. 25 Şi acum, ştiu(AC) că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi aceia în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăţia lui Dumnezeu. 26 De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele(AD) tuturor. 27 Căci(AE) nu m-am ferit să vă vestesc tot planul(AF) lui Dumnezeu. 28 Luaţi seama(AG) dar la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a(AH) pus Duhul Sfânt episcopi[a], ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care(AI) a câştigat-o cu(AJ) însuşi sângele Său. 29 Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor(AK) vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma, 30 şi se vor scula din(AL) mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. 31 De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei(AM) ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. 32 Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului(AN) harului Său, care vă(AO) poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea(AP) împreună cu toţi cei sfinţiţi. 33 N-am râvnit nici la argintul(AQ), nici la aurul, nici la hainele cuiva. 34 Singuri ştiţi că(AR) mâinile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine. 35 În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că(AS), lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuşi a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primeşti’.” 36 După ce a vorbit astfel, a îngenuncheat(AT) şi s-a rugat împreună cu ei toţi. 37 Şi au izbucnit cu toţii în lacrimi, au căzut(AU) pe grumazul lui Pavel şi l-au sărutat. 38 Căci erau întristaţi mai ales de vorba pe care(AV) le-o spusese el, că nu-i vor mai vedea faţa. Şi l-au petrecut până la corabie.

Pavel îşi ia rămas-bun de la ucenicii din Tir

21 După ce ne-am smuls din braţele lor, am plecat pe apă şi ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos şi de-acolo la Patara. 2 Am găsit o corabie care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea şi am plecat. 3 Am trecut prin faţa insulei Cipru, am lăsat-o la stânga şi ne-am urmat drumul spre Siria, apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo, am găsit pe ucenici şi am rămas şapte zile. Ucenicii(AW), prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar când s-au împlinit zilele, am plecat şi ne-am văzut de drum, şi ne-au petrecut toţi, cu nevestele şi copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheat(AX) pe mal şi ne-am rugat. 6 Apoi, ne-am luat ziua bună unii de la alţii şi noi ne-am suit în corabie, iar ei s-au întors acasă(AY).

Pavel la Ptolemaida şi la Cezareea. Prorocia lui Agab

7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraţilor şi am stat la ei o zi. 8 A doua zi, am plecat şi am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul(AZ), care(BA) era unul din cei şapte, şi am găzduit la el. 9 El avea patru fete fecioare care(BB) proroceau. 10 Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc numit Agab(BC) s-a pogorât din Iudeea 11 şi a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile şi a zis: „Iată ce zice Duhul Sfânt: ‘Aşa(BD) vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta şi-l vor da în mâinile neamurilor’.” 12 Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât şi cei de acolo am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13 Atunci, Pavel a răspuns: „Ce(BE) faceţi de plângeţi aşa şi-mi rupeţi inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.” 14 Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit şi am zis: „Facă-se voia(BF) Domnului!” 15 După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare şi ne-am suit la Ierusalim. 16 Câţiva ucenici din Cezareea au venit şi ei cu noi şi ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.

Pavel la Ierusalim în Templu

17 Când(BG) am ajuns la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov(BH) şi toţi prezbiterii s-au adunat acolo. 19 După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisit(BI) cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul neamurilor prin(BJ) slujba lui. 20 Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi, i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut şi toţi sunt plini de râvnă(BK) pentru Lege. 21 Dar ei au auzit despre tine că înveţi pe toţi iudeii care trăiesc printre neamuri să se lepede de Moise, că le zici să nu-şi taie copiii împrejur şi să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22 Ce este de făcut? Negreşit, mulţimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit. 23 Deci, fă ce-ţi vom spune noi. Avem aici patru bărbaţi, care au făcut o juruinţă. 24 Ia-i cu tine, curăţă-te împreună cu ei şi cheltuieşte tu pentru ei, ca să-şi radă(BL) capul. Şi astfel vor cunoaşte toţi că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că şi tu umbli întocmai după rânduială şi păzeşti Legea. 25 Cu privire la neamurile care au crezut, noi(BM) am hotărât şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate şi de curvie.” 26 Atunci, Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curăţit şi a(BN) intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească(BO) sfârşitul zilelor curăţirii când se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.

Prinderea lui Pavel

27 Către sfârşitul celor şapte zile, iudeii(BP) din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au(BQ) pus mâinile pe el 28 şi au început să strige: „Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Iată omul care(BR) propovăduieşte pretutindeni şi în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii şi împotriva locaşului acestuia, ba încă a vârât şi pe nişte greci în Templu şi a spurcat acest locaş sfânt.” 29 În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim(BS) efeseanul, împreună cu el în cetate, şi credeau că Pavel îl băgase în Templu. 30 Toată cetatea s-a pus în mişcare(BT) şi s-a strâns norodul din toate părţile. Au pus mâna pe Pavel şi l-au scos din Templu, ale cărui uşi au fost încuiate îndată. 31 Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat. 32 Acesta(BU) a luat îndată ostaşi şi sutaşi şi a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan şi pe ostaşi, au încetat să mai bată pe Pavel. 33 Atunci, căpitanul s-a apropiat, a(BV) pus mâna pe el şi a poruncit să-l lege cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine este şi ce a făcut. 34 Dar unii strigau într-un fel, alţii într-alt fel prin mulţime. Fiindcă nu putea deci să înţeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetăţuie. 35 Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostaşi din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, 36 căci mulţimea norodului se ţinea după el şi striga: „La moarte(BW) cu el!”

Pavel cere voie să vorbească

37 Tocmai când era să fie băgat în cetăţuie, Pavel a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?” Căpitanul a răspuns: „Ştii greceşte? 38 Nu cumva(BX) eşti egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă şi a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?” 39 „Eu(BY) sunt iudeu”, a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetăţean al unei cetăţi nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului.” 40 După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte şi a(BZ) făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, şi Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel:

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 20:28 Sau: priveghetori.
Listen to Faptele Apostolilor 20-21
Close NTLR

Faptele Apostolilor 20-21
Nouă Traducere În Limba Română

Prin Macedonia şi Grecia

20 Când a încetat zarva, Pavel i-a chemat pe ucenici şi, după ce i-a încurajat, şi-a luat rămas bun şi a plecat în Macedonia. 2 A călătorit prin părţile acelea şi i-a încurajat pe credincioşi prin multe cuvinte. Apoi a venit în Grecia, 3 unde a stat timp de trei luni. Chiar când urma să plece pe mare în Siria, iudeii au pus la cale un complot împotriva lui, aşa că el s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia. 4 Îl însoţeau Sopater – fiul lui Pirus din Berea –, Aristarhus şi Secundus din Tesalonic, Gaius din Derbe precum şi Timotei, Tihicus şi Trofimus din Asia[a]. 5 Aceştia au luat-o înainte şi ne-au[b] aşteptat în Troa. 6 Iar noi, după zilele Sărbătorii Azimelor, am plecat pe mare din Filipi şi, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am rămas timp de şapte zile.

Învierea lui Eutih

7 În prima zi a săptămânii, când ne adunaserăm să frângem pâinea[c], Pavel, care urma să plece în ziua următoare, stătea de vorbă cu ucenicii şi şi-a prelungit vorbirea până la miezul nopţii. 8 În camera de sus, unde eram adunaţi, erau multe lămpi. 9 Pe un tânăr numit Eutih, care stătea la fereastră, l-a apucat un somn adânc în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut de la etajul al treilea şi a fost ridicat mort. 10 Pavel a coborât, s-a aplecat asupra lui şi l-a luat în braţe[d], spunând: „Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el!“ 11 Apoi a urcat scările, a frânt pâinea, a mâncat şi a mai vorbit cu ei mult timp, până în zori, după care a plecat. 12 Tânărul a fost adus viu, şi ei au fost nespus de încurajaţi.

Pavel îşi ia rămas bun de la bătrânii din Efes

13 Noi ne-am dus înainte la corabie şi am mers pe mare la Assos, de unde urma să-l luăm şi pe Pavel. Căci aşa fusese învoiala, el urmând să meargă până acolo pe uscat. 14 Când s-a întâlnit cu noi în Assos, l-am luat în corabie şi ne-am dus în Mitilene. 15 De acolo am plecat mai departe pe mare, iar a doua zi am ajuns vizavi de Chios. O zi mai târziu am sosit în Samos, (apoi ne-am oprit în Troghilion,)[e] iar în ziua următoare am ajuns în Milet. 16 Căci Pavel hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu mai piardă timpul în Asia[f], pentru că se grăbea să fie în Ierusalim de Ziua Cincizecimii, dacă-i va fi posibil.

17 Din Milet el a trimis la Efes şi i-a chemat pe bătrânii[g] bisericii. 18 Când aceştia au venit la el, le-a spus următoarele:

„Ştiţi că, încă din prima zi în care am pus piciorul în Asia, am fost cu voi tot timpul, 19 slujindu-I Domnului cu toată smerenia şi cu lacrimi în mijlocul încercărilor care au venit asupra mea din cauza comploturilor iudeilor. 20 N-am ascuns nimic din ceea ce vă era de folos, predicându-vă şi învăţându-vă în public şi prin case, 21 şi mărturisind atât iudeilor, cât şi grecilor despre pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus. 22 Şi acum, iată că, împins de Duhul, mă duc în Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întâmpla acolo; 23 doar Duhul Sfânt mă avertizează în fiecare cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri. 24 Însă îmi privesc viaţa ca nefiind de nici un preţ pentru mine, ca să-mi pot sfârşi alergarea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, şi anume să depun mărturie despre Evanghelia harului lui Dumnezeu. 25 Şi acum, iată, ştiu că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi aceia printre care am umblat predicând Împărăţia. 26 De aceea, vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor. 27 Căci nu m-am dat înapoi de la a vă spune tot planul lui Dumnezeu! 28 Luaţi seama deci la voi înşivă şi la toată turma peste care Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori[h] ca să păstoriţi Biserica lui Dumnezeu[i], pe care El a câştigat-o prin sângele propriului Său Fiu[j]! 29 Ştiu că după plecarea mea vor veni între voi lupi feroce[k], care nu cruţă turma; 30 şi chiar dintre voi se vor ridica bărbaţi care vor spune lucruri pervertite[l], ca să-i tragă pe ucenici după ei. 31 De aceea, vegheaţi, amintindu-vă că timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să vă povăţuiesc pe fiecare cu lacrimi! 32 Iar acum vă încredinţez lui Dumnezeu şi Cuvântului harului Său, Cuvânt care are putere să vă zidească şi să vă dea moştenirea alături de toţi cei sfinţiţi! 33 N-am dorit nici argintul, nici aurul şi nici haina nimănui. 34 Voi înşivă ştiţi că mâinile acestea au slujit pentru nevoile mele şi ale celor ce erau împreună cu mine. 35 În toate v-am arătat că trebuie să ne trudim să-i ajutăm pe cei slabi, amintindu-vă de cuvintele Domnului Isus, Care, El Însuşi, a zis: «Este mai ferice să dai decât să primeşti!»“

36 După ce a spus acestea, s-a plecat pe genunchi împreună cu ei toţi şi s-a rugat. 37 Toţi au început să plângă în hohote, au căzut la pieptul lui Pavel şi l-au sărutat mult. 38 Căci erau îndureraţi mai ales din pricina cuvintelor pe care le spusese el, şi anume că nu-i vor mai vedea faţa. Apoi l-au însoţit până la corabie.

Pavel, în drum spre Ierusalim

21 După ce ne-am luat rămas bun de la ei, am plecat pe mare îndreptându-ne spre Cos. În ziua următoare, am ajuns în Rodos, iar de acolo în Patara. 2 Am găsit o corabie care se îndrepta spre Fenicia, ne-am îmbarcat şi am plecat. 3 Ne-a apărut în zare insula Cipru şi, lăsând-o în stânga, am navigat spre Siria; apoi am acostat în Tir, pentru că acolo urma să se descarce corabia. 4 I-am găsit pe ucenici şi am rămas cu ei timp de şapte zile. Aceştia îl avertizau pe Pavel, prin Duhul, de ce anume se va întâmpla când va pune piciorul în Ierusalim.[m] 5 Când zilele de stat alături de ei s-au încheiat, am plecat şi ne-am continuat călătoria. Toţi, împreună cu soţiile şi copiii, ne-au condus până afară din cetate. Acolo, pe ţărm, ne-am plecat pe genunchi şi ne-am rugat. 6 Ne-am luat apoi rămas bun unii de la alţii, după care noi ne-am urcat în corabie, iar ei s-au întors la ale lor.

7 Din Tir am plecat mai departe, ajungând în Ptolemaida. I-am salutat pe fraţi şi am rămas cu ei timp de o zi. 8 În ziua următoare am plecat şi ne-am dus în Cezareea. Am intrat în casa lui Filip, evanghelistul, care era unul din cei şapte, şi am rămas la el. 9 Acesta avea patru fete fecioare, care profeţeau. 10 Fiindcă am rămas acolo mai multe zile, un profet, pe nume Agab, s-a coborât din Iudeea 11 şi a venit la noi. El a luat brâul lui Pavel şi şi-a legat picioarele şi mâinile, zicând: „Aşa vorbeşte Duhul Sfânt: «În felul acesta îl vor lega iudeii în Ierusalim pe omul căruia îi aparţine brâul acesta şi-l vor trăda în mâinile neamurilor!»“ 12 Când am auzit aceste lucruri, atât noi, cât şi localnicii l-am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns: „Ce faceţi de plângeţi aşa şi-mi rupeţi inima?! Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus!“ 14 Pentru că nu putea fi înduplecat, am tăcut, spunând doar: „Facă-se voia Domnului!“

15 După zilele acelea, ne-am pregătit şi ne-am suit la Ierusalim. 16 Au venit cu noi şi câţiva ucenici din Cezareea şi ne-au condus la Mnason, un vechi ucenic din Cipru, la care urma să găzduim.

Pavel în Ierusalim

17 Când am sosit în Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi Pavel a mers împreună cu noi la Iacov, şi toţi bătrânii[n] au venit şi ei. 19 După ce i-a salutat, Pavel le-a istorisit, unul câte unul, lucrurile pe care le făcuse Dumnezeu printre neamuri prin slujba lui. 20 Când au auzit ei aceste lucruri, L-au slăvit pe Dumnezeu şi i-au zis lui Pavel: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut şi toţi sunt plini de râvnă pentru Lege! 21 Lor însă li s-a spus despre tine că-i înveţi pe toţi iudeii dintre neamuri să se lepede de Legea lui Moise, că le zici să nu-şi circumcidă copiii şi să nu mai respecte obiceiurile. 22 Ce este de făcut? Cu siguranţă vor auzi că ai sosit. 23 Fă deci ce-ţi spunem noi: avem aici patru bărbaţi care au făcut un jurământ[o]. 24 Ia-i cu tine, curăţeşte-te împreună cu ei şi cheltuie[p] tu pentru ei ca să-şi radă capul. Şi astfel vor şti toţi că nimic din ceea ce li s-a spus despre tine nu este aşa, ci că şi tu trăieşti păzind Legea. 25 Cu privire la neamurile care au crezut, noi am hotărât şi le-am trimis să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor, de sânge, de animale sugrumate[q] şi de adulter.“

26 Atunci Pavel i-a luat pe acei bărbaţi şi, a doua zi, după ce s-a curăţit împreună cu ei, a intrat în Templu şi a anunţat când va fi sfârşitul zilelor de curăţire, când urma să fie adusă o jertfă pentru fiecare dintre ei.

Arestarea lui Pavel

27 Când cele şapte zile erau pe sfârşite, iudeii din Asia l-au văzut pe Pavel în Templu; ei au stârnit toată mulţimea şi au pus mâinile pe el, 28 strigând: „Bărbaţi israeliţi, veniţi în ajutor! Acesta este omul care-i învaţă pe toţi, pretutindeni, împotriva poporului nostru, împotriva Legii şi împotriva acestui loc! Ba încă a adus şi nişte greci în Templu şi a pângărit acest loc sfânt!“ 29 Căci îl văzuseră mai înainte în cetate pe Trofim efeseanul împreună cu Pavel şi credeau că Pavel îl adusese în Templu. 30 Toată cetatea s-a pus în mişcare, şi poporul a venit alergând din toate părţile. L-au prins pe Pavel şi l-au târât afară din Templu; şi imediat uşile au fost încuiate. 31 În timp ce încercau să-l omoare, s-a dus vestea la tribunul cohortei[r] că tot Ierusalimul este în agitaţie. 32 Acesta a luat imediat nişte soldaţi şi nişte centurioni[s] şi a alergat la ei. Când l-au văzut pe tribun şi pe soldaţi, au încetat să-l mai bată pe Pavel. 33 Atunci tribunul s-a apropiat, l-a arestat pe Pavel şi a poruncit să fie legat cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine era şi ce făcuse. 34 Unii din mulţime strigau una, alţii alta, aşa că, din cauza zarvei, neputând să afle exact ce se întâmplase, a poruncit să fie dus în fort. 35 Când a ajuns la trepte, Pavel a trebuit să fie dus de către soldaţi, din pricina violenţei mulţimii. 36 Căci mulţimea poporului se ţinea după el, strigând: „La moarte cu el!“

Pavel se adresează mulţimii

37 Chiar când urma să fie băgat în fort, Pavel i-a zis tribunului:

– Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?

Tribunul l-a întrebat:

– Ştii greceşte? 38 Deci nu eşti tu egipteanul care, cu câtva timp în urmă, a pornit o răscoală şi a dus în pustie patru mii de asasini[t]?

39 Pavel i-a răspuns:

– Eu sunt iudeu, din Tarsul Ciliciei, cetăţean al unei cetăţi nu lipsită de importanţă[u]. Dă-mi voie, te rog, să vorbesc poporului!

40 Tribunul i-a dat voie, iar Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Când s-a făcut tăcere deplină, li s-a adresat în limba aramaică[v] astfel:

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 20:4 Vezi nota de la 2:9
  2. Faptele Apostolilor 20:5 Vezi nota de la 16:10
  3. Faptele Apostolilor 20:7 Probabil este vorba despre Cina Domnulu (vezi Lc. 22:19; F.A. 2:42)
  4. Faptele Apostolilor 20:10 Vezi 1 Regi 17:21
  5. Faptele Apostolilor 20:15 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin aceste cuvinte
  6. Faptele Apostolilor 20:16 Vezi nota de la 2:9; peste tot în capitol
  7. Faptele Apostolilor 20:17 Sau: prezbiterii
  8. Faptele Apostolilor 20:28 Gr.: episcopos, de unde avem termenul episcop
  9. Faptele Apostolilor 20:28 Unele mss conţin: Biserica Domnului
  10. Faptele Apostolilor 20:28 Lit.: prin sângele Lui propriu sau prin sângele propriului Său; construcţia genitivală poate fi tradusă în ambele sensuri : prin Însuşi sângele Său sau prin sângele propriului Său (Fiu)
  11. Faptele Apostolilor 20:29 Sau: sălbatici
  12. Faptele Apostolilor 20:30 Sau: care vor perverti adevărul
  13. Faptele Apostolilor 21:4 Lit.: zile. Aceştia îi spuneau lui Pavel, prin Duhul, să nu se îmbarce spre Ierusalim. Versetul a fost tradus în text, ţinându-se cont de afirmaţiile din cap. 20:22- 23, respectiv cap. 21:11
  14. Faptele Apostolilor 21:18 Sau: prezbiterii
  15. Faptele Apostolilor 21:23 Probabil jurământul de nazireat, pângărindu-se în timpul acestui jurământ (vezi Num. 6:2-12)
  16. Faptele Apostolilor 21:24 Vezi Num. 6:14-15
  17. Faptele Apostolilor 21:25 Vezi nota de la 15:20
  18. Faptele Apostolilor 21:31 Gr.: chiliarhos; lat.: tribunus militaris, funcţie militară importantă, punct de pornire într-o carieră politică; comandant peste 600-1000 de oameni, cohorta romană ce se afla cantonată în fortăreaţa Antonia; aici este vorba despre Claudius Lisias (vezi F.A. 23:26)
  19. Faptele Apostolilor 21:32 Ofiţeri romani subalterni, comandanţi peste aproximativ 100 de oameni
  20. Faptele Apostolilor 21:38 Sau: sicari, nume dat membrilor unei grupări naţionaliste fanatice, ostilă Romei, care îşi asasinau oponenţii politici; denumirea vine din lat. sicarii, termen ce se referă la arma folosită de aceşti asasini, un pumnal scurt, încovoiat (sicae)
  21. Faptele Apostolilor 21:39 Sursele istorice atestă importanţa şi privilegiile de care s-a bucurat acest oraş în timpul stăpânirii romane, mulţi locuitori, printre care şi iudei, primind cetăţenia romană pentru ei şi pentru urmaşii lor
  22. Faptele Apostolilor 21:40 Sau: în ebraică
Next
Faptele Apostolilor 19
Faptele Apostolilor 22
Next
dropdown
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.

Bible Society
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.