³⁸ Să ştiţi dar, fraţilor, că în El^(A) vi se vesteşte iertarea păcatelor, ³⁹ şi oricine crede este iertat prin El^(B) de toate lucrurile de care n-aţi putut fi iertaţi prin Legea lui Moise.

²⁰ Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin^(A) faptele Legii, deoarece prin^(B) Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

Iertarea prin credinţă

²¹ Dar acum s-a arătat o neprihănire^[a](C), pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc^(D) Legea şi^(E) Prorocii – ²² şi anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin^(F) credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu^(G) este nicio deosebire.

³ Căci – lucru^(A) cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească^[a] o făcea fără putere – Dumnezeu^(B) a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe Însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului,

¹⁶ Totuşi, fiindcă ştim^(A) că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci^(B) numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin^(C) faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.