⁶ Acest Ezra a venit din Babilon: era un cărturar iscusit^(A) în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Şi, fiindcă mâna^(B) Domnului, Dumnezeului său, era peste el, împăratul i-a dat tot ce ceruse.

²⁵ Şi tu, Ezra, după înţelepciunea lui Dumnezeu pe care o ai, pune^(A) judecători şi dregători care să facă dreptate la tot poporul de dincolo de Râu, tuturor celor ce cunosc legile Dumnezeului tău şi fă-le cunoscut celor ce nu le cunosc^(B).

¹⁰ Ei învaţă^(A) pe Iacov poruncile Tale

Citirea Legii

8 Când a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor.

Atunci, tot poporul^(A) s-a strâns ca un singur om pe locul deschis dinaintea^(B) Porţii Apelor. Au zis cărturarului^(C) Ezra să se ducă să ia cartea Legii lui Moise, dată de Domnul lui Israel. ² Şi preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării, alcătuită din bărbaţi^(D) şi femei şi din toţi cei ce erau în stare s-o înţeleagă. Era întâia^(E) zi a lunii a şaptea. ³ Ezra a citit în carte de dimineaţă până la amiază, pe locul deschis dinaintea Porţii Apelor, în faţa bărbaţilor şi femeilor şi în faţa celor ce erau în stare s-o înţeleagă. Tot poporul a fost cu luare-aminte la citirea cărţii Legii. ⁴ Cărturarul Ezra stătea pe un scaun de lemn, ridicat cu prilejul acesta. Lângă el, la dreapta, stăteau Matitia, Şema, Anaia, Urie, Hilchia şi Maaseia, şi la stânga: Pedaia, Mişael, Malchia, Haşum, Haşbadana, Zaharia şi Meşulam. ⁵ Ezra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci stătea mai sus decât tot poporul. Şi, când a deschis-o, tot poporul s-a^(F) sculat. ⁶ Ezra a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul cel mare, şi tot poporul a răspuns^(G) ridicând mâinile^(H): „Amin! Amin!” Şi s-au plecat^(I) şi s-au închinat înaintea Domnului, cu faţa la pământ. ⁷ Iosua, Bani, Şerebia, Iamin, Acub, Şabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii lămureau poporului Legea^(J) şi fiecare stătea la locul lui. ⁸ Ei citeau desluşit în cartea Legii lui Dumnezeu şi-i arătau înţelesul, ca să-i facă să înţeleagă ce citiseră.

⁷ Căci buzele^(A) preotului trebuie să păzească ştiinţa şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el^(B) este un sol al Domnului oştirilor.