¹² Şi Duhul m-a^(A) răpit şi am auzit înapoia mea dârdâitul unui mare cutremur de pământ: slava Domnului s-a ridicat din locul ei.

¹⁴ Când m-a răpit^(A) Duhul şi m-a luat, mergeam amărât şi mânios şi mâna^(B) Domnului apăsa tare peste mine.

³ El a întins^(A) ceva ca o mână şi m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit^(B) între pământ şi cer şi m-a^(C) dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul^(D) idolului geloziei, care stârnea^(E) gelozia Domnului.

¹⁰ În clipa când au ieşit preoţii din Locul Sfânt, norul a umplut^(A) Casa Domnului. ¹¹ Preoţii n-au putut să rămână acolo să facă slujba din pricina norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

⁴ M-a dus apoi la poarta de miazănoapte, înaintea casei Templului. M-am uitat şi iată^(A) că slava Domnului umplea Casa Domnului! Şi am căzut^(B) cu faţa la pământ.