Exodul 13
Nouă Traducere În Limba Română
Sărbătoarea Azimelor şi răscumpărarea întâilor născuţi
13 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Să-Mi pui deoparte orice întâi născut de-al israeliţilor, care este băiat; primul rod al pântecelui, atât dintre oameni, cât şi dintre animale, este al Meu.“
3 Moise a zis poporului: „Aduceţi-vă aminte de ziua aceasta, în care aţi ieşit din Egipt, din casa sclaviei, pentru că Domnul v-a scos de acolo cu mâna Sa puternică; să nu se mănânce pâine dospită. 4 Astăzi ieşiţi, în luna Abib[a]. 5 Când Domnul vă va duce în ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor, a hiviţilor şi a iebusiţilor, ţară pe care El a jurat părinţilor voştri că v-o va da – o ţară în care curge lapte şi miere – să ţineţi această sărbătoare în luna aceasta. 6 Şapte zile să mâncaţi azime, iar în a şaptea zi să ţineţi o sărbătoare în cinstea Domnului. 7 Timp de şapte zile să mâncaţi azime; să nu se găsească la voi pâine dospită şi nici un fel de aluat să nu fie văzut pe teritoriul vostru. 8 Fiecare să spună copilului său în ziua aceea: «Aceasta este o aducere-aminte a ceea ce a făcut Domnul pentru mine când am ieşit din Egipt.» 9 Să fie pentru voi ca un semn pe mână şi ca un semn de aducere-aminte pe frunte[b], pentru ca Legea Domnului să fie pe buzele voastre; căci, cu mâna Lui puternică, v-a scos Domnul din Egipt. 10 Să ţineţi această poruncă la vremea ei, în fiecare an. 11 Când Domnul vă va duce în ţara canaaniţilor, aşa cum a jurat părinţilor voştri, şi are să v-o dea vouă, 12 să puneţi deoparte pentru Domnul pe toţi aceia care vor fi primul rod al pântecelui. Toţi întâii născuţi dintre vitele voastre să fie ai Domnului şi anume fiecare mascul. 13 Dar orice întâi născut al măgăriţei să-l răscumpăraţi cu o oaie[c]; dacă nu-l răscumpăraţi, să-i frângeţi gâtul[d]. De asemenea, să răscumpăraţi pe fiecare întâi născut dintre copiii voştri. 14 Când copiii voştri vă vor întreba: «Ce înseamnă aceasta?», să le răspundeţi: «Domnul, cu mâna Lui puternică, ne-a scos din Egipt, din casa sclaviei. 15 Când Faraon s-a încăpăţânat să nu ne lase să plecăm, Domnul le-a luat viaţa tuturor întâilor născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul născut al omului până la întâiul născut al animalelor. De aceea jertfim Domnului primul rod al pântecelui fiecărui animal şi răscumpărăm pe întâii născuţi dintre copiii noştri. 16 Faptul că Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna Lui puternică, este pentru noi ca un semn pe mână şi ca un semn pe frunte.»“
Trecerea Mării Roşii
17 Când Faraon a lăsat poporul să plece, Dumnezeu nu i-a condus prin ţara filistenilor, deşi era mai aproape, pentru că Dumnezeu a zis: „S-ar putea ca poporul să se răzgândească şi să se întoarcă în Egipt, dacă va trebui să poarte război.“ 18 Astfel, Dumnezeu a condus poporul, punându-l să ocolească pe drumul spre pustie, către Marea Roşie[e]. Israeliţii au ieşit din ţara Egiptului pregătiţi pentru război. 19 Moise a luat cu el oasele lui Iosif care-i pusese pe israeliţi să jure: „Când Dumnezeu va veni în ajutorul vostru, să luaţi oasele mele de aici.“[f] 20 Ei au ieşit spre Sucot şi şi-au aşezat tabăra la Etam, la marginea pustiei. 21 Ca să-i conducă pe drum, Domnul a mers înaintea lor într-un stâlp de nor ziua şi într-un stâlp de foc noaptea, ca să le dea lumină, astfel că puteau călători atât ziua, cât şi noaptea. 22 Nici stâlpul de nor din timpul zilei, nici stâlpul de foc din timpul nopţii nu se depărta dinaintea poporului.
Footnotes
- Exodul 13:4 Luna spicelor (martie-aprilie) prima lună în calendarul canaanit; aceeaşi cu luna babiloniană Nisan
- Exodul 13:9 Lit.: între ochii tăi
- Exodul 13:13 Probabil din raţiuni practice, deoarece măgarul era un animal valoros pentru om
- Exodul 13:13 Pentru a nu se lăsa impresia că este sacrificat
- Exodul 13:18 Vezi nota de la 10:19
- Exodul 13:19 Vezi Gen. 50:25
Exodus 13
Lexham English Bible
Unleavened Bread and Dedication of Firstborn to Commemorate the Rescue from Egypt
13 And Yahweh spoke to Moses, saying, 2 “Consecrate to me every firstborn, the first offspring of every womb among the Israelites,[a] among humans[b] and among domestic animals;[c] it belongs to me.”[d] 3 And Moses said to the people, “Remember this day when you went out from Egypt, from a house of slaves, because with strength of hand Yahweh brought you out from here, and food with yeast will not be eaten. 4 Today you are going out in the month of Abib. 5 And when Yahweh brings you to the land of the Canaanites[e] and the Hittites[f] and the Amorites[g] and the Hivites[h] and the Jebusites[i]—which he swore to your ancestors[j] to give to you, a land flowing with milk and honey—you will perform this service in this month. 6 Seven days you will eat unleavened bread, and on the seventh day will be a feast for Yahweh. 7 Unleavened bread will be eaten the seven days; food with yeast will not be seen for you; and yeast will not be seen for you in all your territory. 8 And you shall tell your son on that day, saying, ‘This is because of what Yahweh did for me when I came out from Egypt.’ 9 And it will be as a sign on your hand and as a memorial between your eyes so that the law of Yahweh will be in your mouth, that with a strong hand Yahweh brought you out from Egypt. 10 And you will keep this statute at its appointed time from year to year.[k]
11 “And when Yahweh brings you to the land of the Canaanite, as he swore to you and to your ancestors,[l] and he gives it to you, 12 you will hand over every first offspring of a womb to Yahweh, and every first offspring dropped by a domestic animal that will belong to you, the males will be for Yahweh. 13 And every first offspring of a donkey you will redeem with small livestock, and if you will not redeem it, then you will break its neck, and every firstborn human among your sons you will redeem. 14 And when your son asks you in the future,[m] saying, ‘What is this?’ you will say to him, ‘With strength of hand Yahweh brought us out from Egypt, from a house of slaves. 15 And when Pharaoh was stubborn to release us, Yahweh killed every firstborn in the land of Egypt, from firstborn human to firstborn domestic animal. Therefore I am sacrificing to Yahweh every first offspring of a womb, the males, and every firstborn of my sons I redeem.’ 16 And it will be as a sign on your hand and as symbolic ornaments between your eyes that with strength of hand Yahweh brought us out from Egypt.”
Summary of Travel
17 And when Pharaoh released the people, God did not lead them the way of the land of the Philistines, though it was nearer, because God said, “Lest the people change their mind when they see war and return to Egypt.” 18 So God led the people around by the way of the desert to the Red Sea,[n] and the Israelites[o] went up in battle array from the land of Egypt. 19 And Moses took the bones of Joseph with him because Joseph[p] had made the Israelites[q] solemnly swear an oath, saying, “God will surely attend to you, and you will take up my bones from here with you.” 20 And they set out from Succoth, and they encamped at Etham on the edge of the desert. 21 And Yahweh was going before them by day in a column of cloud to lead them on the way and by night in a column of fire to give light to them to go by day and night. 22 The column of cloud by day and the column of fire by night did not depart from before the people.
Footnotes
- Exodus 13:2 Literally “sons/children of Israel”
- Exodus 13:2 Hebrew “human”
- Exodus 13:2 Hebrew “animal”
- Exodus 13:2 Literally “to/for me it”
- Exodus 13:5 Hebrew “Canaanite”
- Exodus 13:5 Hebrew “Hittite”
- Exodus 13:5 Hebrew “Amorite”
- Exodus 13:5 Hebrew “Hivite”
- Exodus 13:5 Hebrew “Jebusite”
- Exodus 13:5 Or “fathers”
- Exodus 13:10 Literally “from days to days”
- Exodus 13:11 Or “fathers”
- Exodus 13:14 Literally “tomorrow”
- Exodus 13:18 Literally “sea of reed”
- Exodus 13:18 Literally “sons/children of Israel”
- Exodus 13:19 Hebrew “he”
- Exodus 13:19 Literally “sons/children of Israel”
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
2012 by Logos Bible Software. Lexham is a registered trademark of Logos Bible Software