⁶ Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu^(A) plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate^(B) şi credincioşie^(C), ⁷ care^(D) Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă^(E) fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte^(F) pe cel vinovat drept nevinovat şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!”

² S-a rugat Domnului şi a zis: „Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars^(A). Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos^(B) şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi că Te căieşti de rău!