² Dacă hoţul este prins spărgând^(A) şi e lovit şi moare, cel ce l-a lovit nu^(B) va fi vinovat de omor faţă de el;

⁴ Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găseşte încă viu^(A) în mâinile lui, să dea îndoit^(B) înapoi.

² „Când va păcătui cineva şi va^(A) săvârşi o nelegiuire faţă de Domnul, tăgăduind^(B) aproapelui său un lucru încredinţat lui sau dat^(C) în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înşela^(D) pe aproapele lui,

⁴ când va păcătui astfel şi se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înşelăciune, sau încredinţat lui, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit, ⁵ sau lucrul pentru care a făcut un jurământ strâmb – oricare ar fi – să-l dea înapoi^(A) întreg, să mai adauge a cincea parte din preţul lui şi să-l dea în mâna stăpânului lui, chiar în ziua când îşi va aduce jertfa lui pentru vină.

⁶ „Spune copiilor lui Israel: ‘Când^(A) un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege faţă de Domnul, şi se va face astfel vinovat, ⁷ să-şi^(B) mărturisească păcatul şi să dea înapoi în întregime^(C) preţul lucrului câştigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia faţă de care s-a făcut vinovat.

⁸ Dar Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit^(A) pe cineva cu ceva, îi dau înapoi^(B) împătrit”.