Evrei 9:11-28

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

¹¹ Dar Hristos a venit ca Mare Preot^(A) al bunurilor^(B) viitoare, a trecut prin^(C) cortul acela mai mare şi mai desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta, ¹² şi a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt nu cu^(D) sânge de ţapi şi de viţei, ci^(E) cu însuşi sângele Său, după ce a căpătat^(F) o răscumpărare veşnică^(G). ¹³ Căci, dacă sângele^(H) taurilor şi al ţapilor şi^(I) cenuşa unei vaci, stropită peste cei întinaţi, îi sfinţesc şi le aduc curăţirea trupului, ¹⁴ cu cât mai mult sângele^(J) lui Hristos, care^(K), prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine^(L) Însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va^(M) curăţi cugetul vostru de faptele^(N) moarte, ca să slujiţi^(O) Dumnezeului celui viu! ¹⁵ Şi tocmai^(P) de aceea este El Mijlocitorul^(Q) unui legământ nou, pentru ca^(R), prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi, cei^(S) ce au fost chemaţi să capete veşnica moştenire care le-a fost făgăduită. ¹⁶ În adevăr, acolo unde este un testament, trebuie neapărat să aibă loc moartea celui ce l-a făcut. ¹⁷ Pentru că un testament^(T) nu capătă putere decât după moarte. N-are nicio putere câtă vreme trăieşte cel ce l-a făcut. ¹⁸ De aceea^(U), şi întâiul legământ n-a fost sfinţit fără sânge. ¹⁹ Şi, într-adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat^(V) sânge de viţei şi de ţapi, cu^(W) apă, lână stacojie şi isop, a stropit cartea şi tot norodul ²⁰ şi a zis: „Acesta^(X) este sângele legământului care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi”. ²¹ De asemenea, a stropit cu sânge cortul^(Y) şi toate vasele pentru slujbă. ²² Şi, după Lege, aproape totul este curăţit cu sânge; şi^(Z) fără vărsare de sânge, nu este iertare. ²³ Dar, deoarece chipurile^(AA) lucrurilor care sunt în ceruri au trebuit curăţite în felul acesta, trebuia ca înseşi lucrurile cereşti să fie curăţite cu jertfe mai bune decât acestea. ²⁴ Căci^(AB) Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mână omenească, după chipul^(AC) adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se^(AD) înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. ²⁵ Şi nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine Însuşi, ca marele preot^(AE) care intră în fiecare an în Locul Preasfânt cu un sânge care nu este al lui, ²⁶ fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori de la întemeierea lumii, pe când acum, la sfârşitul^(AF) veacurilor, S-a arătat o singură dată^(AG) ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa. ²⁷ Şi^(AH), după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar^(AI) după aceea vine judecata, ²⁸ tot aşa, Hristos^(AJ), după ce S-a adus^(AK) jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora^(AL), Se va arăta a doua oară nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mântuirea celor^(AM) ce-L aşteaptă.