Evrei 11

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

11 Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile^(A) nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. ² Pentru că^(B), prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. ³ Prin credinţă pricepem că lumea^(C) a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. ⁴ Prin credinţă a adus Abel^(D) lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă^(E), măcar că este mort. ⁵ Prin credinţă a fost mutat Enoh^(F) de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. ⁶ Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută. ⁷ Prin credinţă, Noe^(G), când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau şi, plin de o teamă sfântă, a^(H) făcut un chivot ca să-şi scape casa, prin ea, el a osândit lumea şi a ajuns moştenitor al neprihănirii^(I) care se capătă prin credinţă. ⁸ Prin credinţă, Avraam^(J), când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce. ⁹ Prin credinţă a venit şi s-a aşezat el în ţara făgăduinţei ca într-o ţară care nu era a lui şi a locuit în^(K) corturi, ca şi Isaac şi Iacov, care erau împreună-moştenitori^(L) cu el ai aceleiaşi făgăduinţe. ¹⁰ Căci el aştepta cetatea^(M) care are temelii tari, al^(N) cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu. ¹¹ Prin credinţă, şi Sara^(O), cu toată vârsta ei trecută, a^(P) primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia^(Q) Celui ce-i făgăduise. ¹² De aceea, dintr-un singur om^(R), şi încă un om aproape mort, s-a născut o sămânţă în mare număr, ca^(S) stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra. ¹³ În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat^(T) lucrurile făgăduite, ci^(U) doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind^(V) că sunt străini şi călători pe pământ. ¹⁴ Cei ce vorbesc în felul acesta arată^(W) desluşit că sunt în căutarea unei patrii. ¹⁵ Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. ¹⁶ Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu-I este ruşine să^(X) Se numească Dumnezeul lor, căci le-a^(Y) pregătit o cetate. ¹⁷ Prin credinţă a adus Avraam^(Z) jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare, el, care primise făgăduinţele^(AA) cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! ¹⁸ El căruia i se spusese: „În^(AB) Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele!” ¹⁹ Căci se gândea că Dumnezeu poate^(AC) să învieze chiar şi din morţi, şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l-a primit înapoi. ²⁰ Prin credinţă a dat Isaac^(AD) lui Iacov şi Esau o binecuvântare care avea în vedere lucrurile viitoare. ²¹ Prin credinţă, Iacov, când a murit, a binecuvântat^(AE) pe fiecare din fiii lui Iosif şi „s-a^(AF) închinat, rezemat pe vârful toiagului său”. ²² Prin credinţă a pomenit Iosif^(AG), când i s-a apropiat sfârşitul, de ieşirea fiilor lui Israel din Egipt şi a dat porunci cu privire la oasele sale. ²³ Prin credinţă a fost ascuns Moise^(AH) trei luni de părinţii lui când s-a născut, pentru că vedeau că era frumos copilul şi nu s-au lăsat înspăimântaţi de porunca^(AI) împăratului. ²⁴ Prin credinţă, Moise^(AJ), când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ²⁵ ci a vrut^(AK) mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. ²⁶ El socotea ocara^(AL) lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire^(AM). ²⁷ Prin credinţă a^(AN) părăsit el Egiptul fără să se teamă de mânia împăratului, pentru că a rămas neclintit, ca şi cum ar^(AO) fi văzut pe Cel ce este nevăzut. ²⁸ Prin credinţă a^(AP) prăznuit el Paştele şi a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi născuţi să nu se atingă de ei. ²⁹ Prin credinţă au^(AQ) trecut ei Marea Roşie ca pe uscat, pe când egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghiţiţi. ³⁰ Prin credinţă au căzut zidurile^(AR) Ierihonului după ce au fost ocolite şapte zile. ³¹ Prin credinţă n-a pierit curva Rahav^(AS) împreună cu cei răzvrătiţi, pentru că găzduise^(AT) iscoadele cu bunăvoinţă. ³² Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon^(AU), de Barac^(AV), de Samson^(AW), de Iefta^(AX), de David^(AY), de Samuel^(AZ) şi de proroci! ³³ Prin credinţă au cucerit ei împărăţii, au făcut dreptate, au^(BA) căpătat făgăduinţe, au^(BB) astupat gurile leilor, ³⁴ au^(BC) stins puterea focului, au^(BD) scăpat de ascuţişul sabiei, s-au vindecat de boli^(BE), au fost viteji în războaie, au pus^(BF) pe fugă oştirile vrăjmaşe. ³⁵ Femeile^(BG) şi-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea şi au fost chinuiţi^(BH). ³⁶ Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri^(BI) şi închisoare, ³⁷ au^(BJ) fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferăstrăul, chinuiţi, au murit ucişi de sabie, au pribegit^(BK) îmbrăcaţi cu^(BL) cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi – ³⁸ ei, de care lumea nu era vrednică –, au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin^(BM) peşteri şi prin crăpăturile pământului. ³⁹ Toţi aceştia, măcar că au fost lăudaţi^(BN) pentru credinţa lor, totuşi n-au primit ce le fusese făgăduit, ⁴⁰ pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva^(BO) mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la^(BP) desăvârşire fără noi.