Add parallel Print Page Options

Groaza şi postul iudeilor

Mardoheu, aflând tot ce se petrecea, şi-a sfâşiat(A) hainele, s-a îmbrăcat cu un sac şi s-a presărat(B) cu cenuşă. Apoi s-a dus în mijlocul cetăţii, scoţând cu putere strigăte(C) amare, şi a mers până la poarta împăratului, a cărei intrare era oprită oricui era îmbrăcat cu un sac. În fiecare ţinut unde ajungea porunca împăratului şi hotărârea lui, a fost o mare jale printre iudei; posteau, plângeau şi se boceau şi mulţi se culcau în sac şi cenuşă. Slujnicele Esterei şi famenii ei au venit şi i-au spus lucrul acesta. Şi împărăteasa a rămas îngrozită. A trimis haine lui Mardoheu ca să-l îmbrace şi să ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit. Atunci, Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe care-i pusese împăratul în slujba ei, şi l-a însărcinat să se ducă să întrebe pe Mardoheu ce înseamnă lucrul acesta şi de unde vine. Hatac s-a dus la Mardoheu în locul deschis al cetăţii, înaintea porţii împăratului. Şi Mardoheu i-a istorisit tot ce i se întâmplase şi i-a spus suma(D) de argint pe care făgăduise Haman că o va da vistieriei împăratului în schimbul măcelăririi iudeilor. I-a dat şi cuprinsul(E) poruncii vestite în Susa în vederea nimicirii lor, ca s-o arate Esterei şi să-i spună totul. Şi a poruncit ca Estera să se ducă la împărat să-l roage şi să stăruie de el pentru poporul său. Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu. 10 Estera a însărcinat pe Hatac să se ducă să spună lui Mardoheu: 11 „Toţi slujitorii împăratului şi poporul din ţinuturile împăratului ştiu că este o lege(F) care pedepseşte cu moartea pe oricine, fie bărbat, fie femeie, care intră la împărat, în curtea(G) dinăuntru, fără să fie chemat. Numai acela scapă cu viaţă căruia(H) îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur. Şi eu n-am fost chemată la împărat de treizeci de zile.” 12 Când s-au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu, 13 Mardoheu a trimis următorul răspuns Esterei: „Să nu-ţi închipui că numai tu vei scăpa dintre toţi iudeii pentru că eşti în casa împăratului. 14 Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi izbăvirea vor veni din altă parte pentru iudei, şi tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?” 15 Estera a trimis să spună lui Mardoheu: 16 „Du-te, strânge pe toţi iudeii care se află în Susa şi postiţi pentru mine, fără să mâncaţi, nici să beţi trei zile(I), nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti odată cu slujnicele mele, apoi voi intra la împărat, în ciuda legii, şi, dacă(J) va fi să pier, voi pieri.” 17 Mardoheu a plecat şi a făcut tot ce-i poruncise Estera.

Jalea şi răspunsul evreilor

Când Mardoheu a auzit tot ce s-a întâmplat, şi-a sfâşiat hainele, s-a îmbrăcat în sac şi cenuşă, a ieşit în mijlocul cetăţii şi s-a jeluit cu strigăte mari şi amare. S-a dus până în faţa porţii împăratului, deşi nimeni nu avea voie să vină la poarta împăratului îmbrăcat în haine de sac. În fiecare provincie, în fiecare loc unde ajungea decretul cu hotărârea împăratului, era jale mare printre iudei; era post, plânset şi bocet şi mulţi se culcau în sac şi cenuşă.

Când slujnicele şi eunucii au venit la Estera şi au înştiinţat-o despre ce se întâmplă, împărăteasa s-a tulburat foarte tare. Ea i-a trimis haine lui Mardoheu ca să se îmbrace şi să-şi dea astfel jos sacul de pe el, dar acesta nu a acceptat. Estera l-a chemat pe Hatac, unul dintre eunucii împăratului care se aflau în slujba ei, şi i-a poruncit să afle de la Mardoheu ce înseamnă aceasta şi care este motivul. Hatac s-a dus la Mardoheu în piaţeta cetăţii, care se afla în faţa porţii împăratului. Mardoheu i-a vorbit despre tot ce i s-a întâmplat şi i-a spus suma exactă de argint pe care a promis Haman s-o plătească vistieriei împăratului, în schimbul stârpirii iudeilor. I-a mai dat şi o copie a decretului scris, aşa cum fusese vestit în Susa în vederea nimicirii iudeilor, ca să i-l arate Esterei, s-o înştiinţeze şi să-i poruncească să meargă la împărat, să-i implore mila şi să stăruiască pe lângă el pentru poporul ei.

Hatac a venit şi i-a spus Esterei toate cuvintele lui Mardoheu. 10 Estera i-a zis lui Hatac să-i poruncească lui Mardoheu astfel: 11 „Toţi slujitorii împăratului şi fiecare popor din provinciile împăratului ştiu că orice bărbat sau orice femeie care intră la împărat, în curtea interioară, fără să fie chemat, este dat morţii prin lege. Doar dacă împăratul îi întinde sceptrul de aur, scapă cu viaţă. Nici eu nu am mai fost chemată să merg la împărat de treizeci de zile!“ 12 Când l-au înştiinţat pe Mardoheu despre mesajul Esterei, 13 Mardoheu i-a trimis înapoi Esterei următorul răspuns: „Să nu-ţi imaginezi că, fiind în palat, vei scăpa totuşi cu viaţă, singura dintre toţi iudeii! 14 Dacă vei tăcea acum, mângâierea şi izbăvirea iudeilor va veni din altă parte, iar tu şi familia tatălui tău veţi pieri. Cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns să ai statut împărătesc?“ 15 Estera i-a răspuns lui Mardoheu astfel: 16 „Du-te, strânge-i pe toţi iudeii care se găsesc în Susa şi postiţi pentru mine! Nu mâncaţi şi nu beţi nimic, timp de trei zile, nici ziua, nici noaptea! Şi eu voi posti alături de slujnicele mele, iar apoi voi merge la împărat, deşi este împotriva legii, şi, dacă va fi să pier, voi pieri!“ 17 Mardoheu a plecat şi a făcut aşa cum îi poruncise Estera.

Mordecai Persuades Esther to Help

When Mordecai learned of all that had been done, he tore his clothes,(A) put on sackcloth and ashes,(B) and went out into the city, wailing(C) loudly and bitterly. But he went only as far as the king’s gate,(D) because no one clothed in sackcloth was allowed to enter it. In every province to which the edict and order of the king came, there was great mourning among the Jews, with fasting, weeping and wailing. Many lay in sackcloth and ashes.

When Esther’s eunuchs and female attendants came and told her about Mordecai, she was in great distress. She sent clothes for him to put on instead of his sackcloth, but he would not accept them. Then Esther summoned Hathak, one of the king’s eunuchs assigned to attend her, and ordered him to find out what was troubling Mordecai and why.

So Hathak went out to Mordecai in the open square of the city in front of the king’s gate. Mordecai told him everything that had happened to him, including the exact amount of money Haman had promised to pay into the royal treasury for the destruction of the Jews.(E) He also gave him a copy of the text of the edict for their annihilation, which had been published in Susa, to show to Esther and explain it to her, and he told him to instruct her to go into the king’s presence to beg for mercy and plead with him for her people.

Hathak went back and reported to Esther what Mordecai had said. 10 Then she instructed him to say to Mordecai, 11 “All the king’s officials and the people of the royal provinces know that for any man or woman who approaches the king in the inner court without being summoned(F) the king has but one law:(G) that they be put to death unless the king extends the gold scepter(H) to them and spares their lives. But thirty days have passed since I was called to go to the king.”

12 When Esther’s words were reported to Mordecai, 13 he sent back this answer: “Do not think that because you are in the king’s house you alone of all the Jews will escape. 14 For if you remain silent(I) at this time, relief(J) and deliverance(K) for the Jews will arise from another place, but you and your father’s family will perish. And who knows but that you have come to your royal position for such a time as this?”(L)

15 Then Esther sent this reply to Mordecai: 16 “Go, gather together all the Jews who are in Susa, and fast(M) for me. Do not eat or drink for three days, night or day. I and my attendants will fast as you do. When this is done, I will go to the king, even though it is against the law. And if I perish, I perish.”(N)

17 So Mordecai went away and carried out all of Esther’s instructions.