Add parallel Print Page Options

Haman capătă omorârea iudeilor

După aceste lucruri, împăratul Ahaşveroş a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul(A). L-a ridicat în cinste şi a pus scaunul lui mai presus de scaunele tuturor căpeteniilor care erau lângă el. Toţi slujitorii împăratului care stăteau la poarta(B) împăratului plecau genunchiul şi se închinau înaintea lui Haman, căci aşa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-şi pleca(C) genunchiul şi nu se închina. Şi slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului au zis lui Mardoheu: „Pentru ce(D) calci porunca împăratului?” Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, şi el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se ţină de hotărârea lui, căci el spusese că este iudeu. Şi Haman a văzut că Mardoheu nu-şi(E) pleca genunchiul şi nu se închina înaintea lui. S-a umplut de(F) mânie, dar a crezut că e prea puţin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, şi a voit(G) să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toţi iudeii care se aflau în toată împărăţia lui Ahaşveroş. În luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahaşveroş, au aruncat Pur(H), adică sorţul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. Atunci, Haman a zis împăratului Ahaşveroş: „În toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi(I) deosebite de ale tuturor popoarelor şi nu ţine legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniştit. Dacă împăratul găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cântări zece mii de talanţi de argint în mâinile slujbaşilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului.” 10 Împăratul şi-a scos(J) inelul(K) din deget şi l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul iudeilor. 11 Şi împăratul a zis lui Haman: „Îţi dăruiesc şi argintul, şi pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi.” 12 Logofeţii împăratului au fost chemaţi(L) în a treisprezecea zi a lunii întâi şi au scris în totul cum a poruncit Haman mai-marilor oştirii, dregătorilor fiecărui ţinut şi căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ţinut după scrierea(M) lui şi fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele(N) împăratului Ahaşveroş şi au pecetluit scrisorile cu inelul împăratului. 13 Scrisorile au fost trimise(O) prin alergători în toate ţinuturile împăratului ca să nimicească, să omoare şi să piardă pe toţi iudeii, tineri şi bătrâni, prunci şi femei, şi anume într-o singură zi(P), în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să li se prade(Q) averile. 14 Aceste scrisori(R) cuprindeau porunca împăratului, care trebuia vestită în fiecare ţinut, şi îndemnau pe toate popoarele să fie gata pentru ziua aceea. 15 Alergătorii au plecat în grabă mare, după porunca împăratului. Porunca a fost vestită şi în capitala Susa. Şi, pe când împăratul şi Haman stăteau şi beau, cetatea Susa(S) era îngrozită.

Conspiraţia antievreiască

După toate acestea, împăratul Ahaşveroş l-a avansat în funcţie pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. Împăratul l-a înălţat şi l-a pus conducător al tuturor demnitarilor săi. Toţi slujitorii împăratului, care stăteau la poarta acestuia, îngenuncheau şi se prosternau înaintea lui Haman, căci aşa le poruncise împăratul. Mardoheu însă nu îngenunchea şi nu se prosterna. Slujitorii împăratului, care stăteau la poarta acestuia, i-au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?“ Deoarece i se spunea lucrul acesta în fiecare zi, iar el continua să nu asculte, slujitorii împăratului l-au înştiinţat pe Haman, ca să vadă dacă atitudinea[a] lui Mardoheu va fi tolerată, căci acesta le spusese că este iudeu. Când Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea şi nu se prosterna înaintea lui, s-a umplut de mânie. A considerat prea puţin lucru să pună mâna numai pe Mardoheu şi, pentru că-l înştiinţaseră despre poporul lui Mardoheu, Haman a plănuit nimicirea tuturor iudeilor, poporul lui Mardoheu, din toată împărăţia lui Ahaşveroş. În prima lună, adică în luna Nisan, în anul al doisprezecelea al împăratului Ahaşveroş, au aruncat „Purul“, adică sorţul, înaintea lui Haman, pentru o zi şi pentru o lună, şi a căzut pe[b] luna a douăsprezecea, adică luna Adar[c].

Atunci Haman i-a zis împăratului Ahaşveroş:

– Există un anumit popor care a fost împrăştiat şi împărţit printre popoare, în toate provinciile împărăţiei tale, un popor ale cărui legi sunt diferite de ale tuturor popoarelor şi nu împlineşte legile împăratului. Nu se cade ca împăratul să le dea pace! Dacă împăratul încuviinţează, să se scrie atunci un decret prin care ei să fie nimiciţi, iar eu voi cântări zece mii de talanţi[d] de argint în mâinile slujbaşilor ca să fie puşi în vistieria împăratului.

10 Împăratul şi-a scos inelul de pe deget şi i l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, duşmanul iudeilor. 11 Împăratul i-a zis lui Haman:

– Poţi să-ţi păstrezi argintul! Iar în privinţa poporului, fă cu ei ce crezi tu de cuviinţă!

12 Scribii împăratului au fost chemaţi în luna întâi, în ziua a treisprezecea, iar ei au scris tot ce le-a poruncit Haman satrapilor împăratului, guvernatorilor puşi peste fiecare provincie şi conducătorilor fiecărui popor, fiecărei provincii în scrierea ei şi fiecărui popor în limba lui. S-a scris în numele împăratului Ahaşveroş şi s-a pus apoi pecetea cu inelul împăratului. 13 Scrisorile au fost trimise, prin curieri, spre toate provinciile împăratului şi aveau în vedere atât nimicirea, uciderea şi stârpirea tuturor iudeilor, tineri şi bătrâni, copii şi femei, într-o singură zi, şi anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar, cât şi prădarea bunurilor lor. 14 Câte o copie a documentului a fost dată ca decret în fiecare provincie, anunţând fiecare popor să fie pregătit în vederea acestei zile. 15 Curierii au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat şi în citadela Susei. În timp ce împăratul şi Haman s-au aşezat să bea, cei din cetatea Susa au rămas înmărmuriţi.

Footnotes

  1. Estera 3:4 Sau: cuvintele
  2. Estera 3:7 Cf. LXX; TM nu conţine: şi a căzut pe
  3. Estera 3:7 Luna a douăsprezecea în calendarul babilonian, ce corespunde lunilor februarie-martie; şi în v.13
  4. Estera 3:9 Aproximativ 300 t

Haman’s Plot to Destroy the Jews

After these events, King Xerxes honored Haman son of Hammedatha, the Agagite,(A) elevating him and giving him a seat of honor higher than that of all the other nobles. All the royal officials at the king’s gate knelt down and paid honor to Haman, for the king had commanded this concerning him. But Mordecai would not kneel down or pay him honor.

Then the royal officials at the king’s gate asked Mordecai, “Why do you disobey the king’s command?”(B) Day after day they spoke to him but he refused to comply.(C) Therefore they told Haman about it to see whether Mordecai’s behavior would be tolerated, for he had told them he was a Jew.

When Haman saw that Mordecai would not kneel down or pay him honor, he was enraged.(D) Yet having learned who Mordecai’s people were, he scorned the idea of killing only Mordecai. Instead Haman looked for a way(E) to destroy(F) all Mordecai’s people, the Jews,(G) throughout the whole kingdom of Xerxes.

In the twelfth year of King Xerxes, in the first month, the month of Nisan, the pur(H) (that is, the lot(I)) was cast in the presence of Haman to select a day and month. And the lot fell on[a] the twelfth month, the month of Adar.(J)

Then Haman said to King Xerxes, “There is a certain people dispersed among the peoples in all the provinces of your kingdom who keep themselves separate. Their customs(K) are different from those of all other people, and they do not obey(L) the king’s laws; it is not in the king’s best interest to tolerate them.(M) If it pleases the king, let a decree be issued to destroy them, and I will give ten thousand talents[b] of silver to the king’s administrators for the royal treasury.”(N)

10 So the king took his signet ring(O) from his finger and gave it to Haman son of Hammedatha, the Agagite, the enemy of the Jews. 11 “Keep the money,” the king said to Haman, “and do with the people as you please.”

12 Then on the thirteenth day of the first month the royal secretaries were summoned. They wrote out in the script of each province and in the language(P) of each people all Haman’s orders to the king’s satraps, the governors of the various provinces and the nobles of the various peoples. These were written in the name of King Xerxes himself and sealed(Q) with his own ring. 13 Dispatches were sent by couriers to all the king’s provinces with the order to destroy, kill and annihilate all the Jews(R)—young and old, women and children—on a single day, the thirteenth day of the twelfth month, the month of Adar,(S) and to plunder(T) their goods. 14 A copy of the text of the edict was to be issued as law in every province and made known to the people of every nationality so they would be ready for that day.(U)

15 The couriers went out, spurred on by the king’s command, and the edict was issued in the citadel of Susa.(V) The king and Haman sat down to drink,(W) but the city of Susa was bewildered.(X)

Footnotes

  1. Esther 3:7 Septuagint; Hebrew does not have And the lot fell on.
  2. Esther 3:9 That is, about 375 tons or about 340 metric tons