Eclesiastul 12:1-8
Nouă Traducere În Limba Română
12 „Adu-ţi aminte de Creatorul tău
în zilele tinereţii tale,
până nu vin zilele cele rele
şi până nu se apropie anii când vei zice:
«Nu găsesc nici o plăcere în ei!»;
2 până nu se întunecă soarele şi lumina, luna şi stelele
şi până nu se întorc norii după ploaie.
3 În zilele acelea încep să tremure paznicii casei
şi se îndoaie cei tari,
se opresc cei ce macină, care s-au împuţinat,
şi se întunecă cei ce se uită pe ferestre,
4 se închid cele două uşi care dau în stradă
şi scade sunetul morii.
Atunci te vei scula la ciripitul păsării,
dar glasul tuturor cântăreţelor se va auzi înăbuşit;
5 te vei teme de înălţimi
şi te vei speria pe drum!
Adu-ţi aminte de Creatorul tău,
până nu înfloreşte migdalul
până nu se târăşte lăcusta
şi trece pofta,
căci fiecare merge spre casa cea veşnică,
iar bocitorii cutreieră pe stradă;
6 până nu se rupe funia de argint
şi până nu se sparge vasul de aur,
până nu se sfărâmă vasul la izvor
şi până nu este zdrobită roata la fântână;
7 până nu se întoarce ţărâna în pământ, de unde a fost luată,
şi până când suflarea nu se întoarce la Dumnezeu, Cel Care a dat-o.
8 O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice oratorul[a].
Totul este deşertăciune!“
Notas al pie
- Eclesiastul 12:8 Vezi nota de la 1:1; şi în vs. 9, 10
Ecclesiast 12:1-8
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
12 Dar adu-ţi(A) aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei”; 2 până nu se întunecă soarele şi lumina, luna şi stelele şi până nu se întorc norii îndată după ploaie; 3 până nu încep să tremure paznicii casei (mâinile) şi să se încovoaie cele tari (picioarele); până nu se opresc cei ce macină (dinţii), căci s-au împuţinat; până nu se întunecă cei ce se uită pe ferestre (ochii); 4 până nu se închid cele două uşi dinspre uliţă (buzele); când uruitul morii slăbeşte, te scoli la ciripitul unei păsări, glasul tuturor cântăreţelor(B) se aude înăbuşit, 5 te temi de orice înălţime şi te sperii pe drum; până nu înfloreşte migdalul cu peri albi şi de abia se târăşte lăcusta; până nu-ţi trec poftele, căci omul merge spre casa(C) lui cea veşnică, şi bocitorii(D) cutreieră uliţele; 6 până nu se rupe funia de argint, până nu se sfărâmă vasul de aur, până nu se sparge găleata la izvor şi până nu se strică roata de la fântână; 7 până nu se(E) întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi(F) până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care(G) l-a dat. 8 O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deşertăciune!
Read full chapterNouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.