²⁰ Căci voi duce pe poporul acesta în ţara pe care am jurat părinţilor lui că i-o voi da, ţară unde curge lapte şi miere; el va mânca, se va sătura şi se va îngrăşa^(A), apoi se va întoarce^(B) la alţi dumnezei şi le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti şi va călca legământul Meu.

²⁵ Au ajuns stăpâni pe cetăţi întărite şi pe pământuri roditoare^(A); au stăpânit case^(B) pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini şi pomi roditori din belşug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat^(C) şi au trăit în desfătări, prin bunătatea^(D) Ta cea mare.

⁷ V-am adus într-o ţară ca o livadă de pomi^(A), ca să-i mâncaţi roadele şi bunătăţile, dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat^(B) ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.

⁷ ‘Cum să te iert? zice Domnul. Copiii tăi M-au părăsit şi jură^(A) pe dumnezei care^(B) n-au fiinţă. Şi, după ce le-am primit^(C) jurămintele, se dedau la preacurvie şi aleargă cu grămada în casa curvei!

²⁸ Se îngraşă^(A), lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina^(B), pricina orfanului, ca să le meargă bine^(C), nu fac dreptate celor lipsiţi.

⁶ Dar, când au dat de păşune^(A), s-au săturat şi, când s-au săturat, inima li s-a umflat de mândrie, de aceea M-au uitat^(B).