Deuteronom 25-27

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Certurile

25 Când doi oameni vor avea o ceartă^(A) între ei şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat^(B) să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osândească. ² Dacă cel vinovat este osândit să fie bătut^(C), judecătorul să pună să-l întindă la pământ şi să-i dea^(D) în faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. ³ Să nu pună să-i dea mai mult de patruzeci^(E) de lovituri, ca nu cumva, dându-i mai multe lovituri decât atât, fratele tău să fie înjosit^(F) înaintea ta. ⁴ Să^(G) nu legi gura boului când treieră grâul.

Căsătoria între cumnat şi cumnată

⁵ Când fraţii vor locui împreună şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de nevastă şi să se însoare cu ea ca cumnat. ⁶ Întâiul născut, pe care-l va naşte, să moştenească^(H) pe fratele cel mort şi să-i poarte numele, pentru ca numele acesta să nu^(I) fie şters din Israel. ⁷ Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta^(J) cetăţii, la bătrâni, şi să spună: ‘Cumnatul meu nu vrea să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat.’ ⁸ Bătrânii cetăţii să-l cheme şi să-i vorbească. Dacă el stăruie şi zice: ‘Nu vreau^(K) s-o iau’, ⁹ atunci cumnată-sa să se apropie de el în faţa bătrânilor, să-i^(L) scoată încălţămintea din picior şi să-l scuipe în faţă. Şi luând cuvântul, să zică: ‘Aşa să se facă omului care nu voieşte să ridice^(M) casa fratelui său.’ ¹⁰ Şi casa lui se va numi în Israel ‘Casa celui descălţat’. ¹¹ Când doi oameni se vor certa unul cu altul, şi nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mâna celui ce-l loveşte, dacă întinde mâna şi apucă pe acesta din urmă de părţile ruşinoase, ¹² să-i tai mâna; să n-ai nicio milă^(N) de ea.

Cântăreala dreaptă

¹³ Să n-ai^(O) în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică. ¹⁴ Să n-ai în casă două feluri de efă, una mare şi alta mică. ¹⁵ Ci să ai o greutate adevărată şi dreaptă, să ai o efă adevărată şi dreaptă, pentru ca să ai zile^(P) multe în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁶ Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârşeşte o nedreptate, este o urâciune^(Q) înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Nimicirea amaleciţilor

¹⁷ Adu-ţi^(R) aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt: ¹⁸ cum te-a întâlnit pe drum şi, fără nicio teamă^(S) de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri. ¹⁹ Când îţi va^(T) da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii care te înconjoară, în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire şi spre stăpânire, să ştergi^(U) pomenirea lui Amalec de sub ceruri – să nu uiţi lucrul acesta.

Cele dintâi roade

26 Când vei intra în ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, când o vei stăpâni şi te vei aşeza în ea, ² să^(V) iei cele dintâi roade din toate roadele pe care le vei scoate din pământ, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să le pui într-un coş şi să te duci la^(W) locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. ³ Să te duci la preotul care va fi în zilele acelea şi să-i spui: ‘Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeului tău, că am intrat în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor noştri că ne-o va da.’ ⁴ Preotul să ia coşul din mâna ta şi să-l pună înaintea altarului Domnului, Dumnezeului tău. ⁵ Apoi să iei iarăşi cuvântul şi să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: ‘Tatăl meu era un arameu^(X) pribeag, gata să piară; s-a pogorât^(Y) în Egipt cu^(Z) puţini inşi şi s-a aşezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic şi mare la număr. ⁶ Egiptenii^(AA) ne-au chinuit, ne-au asuprit şi ne-au supus la grea robie. ⁷ Noi am strigat^(AB) către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri. Domnul ne-a auzit glasul şi a văzut asuprirea, chinurile şi necazurile noastre. ⁸ Şi Domnul^(AC) ne-a scos din Egipt, cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşătoare^(AD), cu semne şi minuni. ⁹ El ne-a adus în locul acesta şi ne-a dat ţara aceasta^(AE), ţară în care curge lapte şi miere. ¹⁰ Acum, iată, aduc cele dintâi roade din roadele pământului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!’ Să le pui înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te închini înaintea Domnului, Dumnezeului tău. ¹¹ Apoi să te^(AF) bucuri, cu levitul şi cu străinul care va fi în mijlocul tău, de toate bunurile pe care ţi le-a dat Domnul, Dumnezeul tău, ţie şi casei tale.

Zeciuielile din anul al treilea

¹² După ce vei isprăvi^(AG) de luat toată zeciuiala din roadele tale, în anul al treilea, anul^(AH) zeciuielii, s-o dai levitului, străinului, orfanului şi văduvei, şi ei să mănânce şi să se sature în cetăţile tale. ¹³ Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: ‘Am scos din casa mea ce este sfinţit şi l-am dat levitului, străinului, orfanului şi văduvei, după toate poruncile pe care mi le-ai dat Tu; n-am călcat, nici n-am uitat niciuna din poruncile Tale. ¹⁴ N-am mâncat nimic^(AI) din aceste lucruri în timpul meu de jale, n-am îndepărtat nimic din ele pentru vreo întrebuinţare necurată şi n-am dat nimic din ele cu prilejul unui mort; am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului meu, am lucrat după toate poruncile pe care mi le-ai dat. ¹⁵ Priveşte^(AJ) din Locaşul Tău cel Sfânt, din ceruri, şi binecuvântează pe poporul Tău Israel şi ţara pe care ne-ai dat-o, cum ai jurat părinţilor noştri, ţara aceasta în care curge lapte şi miere.’

Îndemn la ascultare de Domnul

¹⁶ Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi porunceşte să împlineşti legile şi poruncile acestea; să le păzeşti şi să le împlineşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău. ¹⁷ Astăzi, tu ai mărturisit^(AK) înaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla în căile Lui, vei păzi legile, poruncile şi rânduielile Lui şi vei asculta de glasul Lui. ¹⁸ Şi azi, Domnul^(AL) ţi-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ţi-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui ¹⁹ şi îţi va da asupra^(AM) tuturor neamurilor pe care le-a făcut: întâietate în slavă, în faimă şi în măreţie, şi vei fi un popor sfânt^(AN) pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ţi-a spus.”

BINECUVÂNTĂRI ŞI BLESTEME

Capitolele 27—30.

Legea să se scrie şi să se citească

27 Moise şi bătrânii lui Israel au dat următoarea poruncă poporului: „Păziţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi. ² După ce veţi trece^(AO) Iordanul, ca să intraţi în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să ridici^(AP) nişte pietre mari şi să le tencuieşti cu var. ³ Să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele din legea aceasta, după ce vei trece Iordanul, ca să intri în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, ţară în care curge lapte şi miere, cum ţi-a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi. ⁴ După ce veţi trece Iordanul, să ridicaţi pe muntele^(AQ) Ebal pietrele acestea, pe care vă poruncesc azi să le ridicaţi, şi să le tencuiţi cu var. ⁵ Acolo, să zideşti un altar Domnului, Dumnezeului tău, un altar de pietre, peste care să nu treacă^(AR) fierul; ⁶ din pietre întregi să zideşti altarul Domnului, Dumnezeului tău. Să aduci pe altarul acesta arderi-de-tot Domnului, Dumnezeului tău; ⁷ să aduci jertfe de mulţumire şi să mănânci acolo şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău. ⁸ Să scrii pe aceste pietre toate cuvintele legii acesteia, săpându-le foarte desluşit.” ⁹ Moise şi preoţii din neamul leviţilor au vorbit întregului Israel şi au zis: „Israele, ia aminte şi ascultă! Astăzi^(AS), tu te-ai făcut poporul Domnului, Dumnezeului tău. ¹⁰ Să asculţi de glasul Domnului, Dumnezeului tău, şi să împlineşti poruncile şi legile Lui pe care ţi le dau astăzi.”

Binecuvântările de pe muntele Garizim şi blestemele de pe muntele Ebal

¹¹ În aceeaşi zi, Moise a mai dat următoarea poruncă poporului: ¹² „După ce veţi trece Iordanul, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Beniamin să stea pe muntele^(AT) Garizim, ca să binecuvânteze poporul, ¹³ iar Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Neftali să stea pe muntele Ebal, ca să rostească^(AU) blestemul. ¹⁴ Şi leviţii^(AV) să ia cuvântul şi să spună cu glas tare întregului Israel: ¹⁵ ‘Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urâciune înaintea Domnului, un lucru ieşit din mâini de meşter şi care-l va pune într-un^(AW) loc ascuns!’ Şi^(AX) tot poporul să răspundă: ‘Amin!^(AY)’ ¹⁶ ‘Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama sa!’ Şi^(AZ) tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ¹⁷ ‘Blestemat să fie cel ce va muta hotarele aproapelui său!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ¹⁸ ‘Blestemat^(BA) să fie cel ce va face pe un orb să rătăcească pe drum!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ¹⁹ ‘Blestemat^(BB) să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, orfanului şi văduvei!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²⁰ ‘Blestemat^(BC) să fie cel ce se va culca cu nevasta tatălui său, căci ridică învelitoarea tatălui său!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²¹ ‘Blestemat^(BD) să fie cel ce se va culca cu vreo vită oarecare!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²² ‘Blestemat^(BE) să fie cel ce se va culca cu soră-sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²³ ‘Blestemat^(BF) să fie cel ce se va culca cu soacră-sa!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²⁴ ‘Blestemat^(BG) să fie cel ce va lovi pe aproapele lui în ascuns!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²⁵ ‘Blestemat^(BH) să fie cel ce va primi un dar ca să verse sângele celui nevinovat!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ²⁶ ‘Blestemat^(BI) să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia şi cine nu le va face!’ Şi tot poporul să răspundă: ‘Amin!’