Deuteronom 12-26

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

REPETAREA LEGILOR ŞI PORUNCILOR

Capitolele 12—26. Neem. 9:13,14. Psalmul 119:1-4.

Stârpirea închinării la idoli

12 Iată^(A) legile şi poruncile pe care să le păziţi şi să le împliniţi cât^(B) veţi trăi în ţara pe care v-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri. ² Să^(C) nimiciţi toate locurile în care slujesc dumnezeilor lor neamurile pe care le veţi izgoni, fie pe munţi^(D) înalţi, fie pe dealuri şi sub orice copac verde. ³ Să le surpaţi^(E) altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le ardeţi în foc copacii închinaţi idolilor lor, să dărâmaţi chipurile cioplite ale dumnezeilor lor şi să faceţi să le piară numele din locurile acelea.

Locul şi chipul adevăratei slujbe dumnezeieşti

⁴ Voi să nu^(F) faceţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul vostru! ⁵ Ci să-L căutaţi la locaşul Lui şi să mergeţi la locul pe care-l va^(G) alege Domnul, Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui. ⁶ Acolo^(H) să vă aduceţi arderile-de-tot, jertfele voastre, zeciuielile^(I) voastre, cele dintâi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruinţe, darurile de bunăvoie şi întâii născuţi din cirezile şi turmele voastre. ⁷ Acolo^(J) să mâncaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şi să vă^(K) bucuraţi, împreună cu familiile voastre, de toate bunurile cu care vă va fi binecuvântat Domnul, Dumnezeul vostru. ⁸ Să nu faceţi dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face^(L) ce-i place, ⁹ fiindcă n-aţi ajuns încă în locul de odihnă şi în moştenirea pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru. ¹⁰ Dar veţi trece^(M) Iordanul şi veţi locui în ţara pe care v-o va da în stăpânire Domnul, Dumnezeul vostru. El vă va da odihnă, după ce vă va izbăvi de toţi vrăjmaşii voştri care vă înconjoară, şi veţi locui fără frică. ¹¹ Atunci va fi un loc^(N) pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceţi tot ce vă poruncesc, arderile-de-tot, jertfele, zeciuielile, cele dintâi roade şi darurile alese pe care le veţi face Domnului pentru împlinirea juruinţelor voastre. ¹² Acolo să vă^(O) bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, robii şi roabele voastre şi levitul care va fi în locurile voastre, căci el n-are^(P) nici parte de moşie, nici moştenire cu voi. ¹³ Vezi să^(Q) nu-ţi aduci arderile-de-tot în toate locurile pe care le vei vedea, ¹⁴ ci să-ţi^(R) aduci arderile-de-tot în locul pe care-l va alege Domnul în una din seminţiile tale şi acolo să faci tot ce-ţi poruncesc eu. ¹⁵ Totuşi, când vei^(S) dori, vei putea să junghii vite şi să mănânci carne în toate cetăţile tale, cât îţi va fi dat prin binecuvântarea Domnului, Dumnezeului tău; cel ce va fi^(T) necurat şi cel ce va fi curat vor putea să mănânce din ea, cum se mănâncă^(U) din căprioară şi din cerb. ¹⁶ Numai^(V) sângele să nu-l mâncaţi, ci să-l vărsaţi pe pământ ca apa. ¹⁷ Nu vei putea să mănânci în cetăţile tale zeciuiala din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, nici întâii născuţi din cirezile şi turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru împlinirea unei juruinţe, nici darurile tale de bunăvoie, nici cele dintâi roade ale tale. ¹⁸ Ci pe acestea să le^(W) mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta şi levitul care va fi în cetăţile tale, şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, de toate bunurile pe care le vei avea. ¹⁹ Cât vei trăi în ţara ta, vezi să nu cumva^(X) să părăseşti pe levit. ²⁰ Când Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi hotarele, cum^(Y) ţi-a făgăduit, şi dorinţa să mănânci carne te va face să zici: ‘Aş vrea să mănânc carne!’ vei putea să mănânci după dorinţa ta. ²¹ Dacă locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze acolo Numele este departe de tine, vei putea să tai vite din cireadă şi din turmă, cum ţi-am poruncit, şi vei putea să mănânci din ele în cetăţile tale, după dorinţa ta. ²² Să mănânci din ele cum^(Z) se mănâncă din căprioară şi cerb; cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor mânca şi ei amândoi. ²³ Numai^(AA) vezi să nu cumva să mănânci sângele, căci sângele^(AB) este viaţa (sufletul), şi să nu mănânci sufletul împreună cu carnea. ²⁴ Să nu-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ ca apa. ²⁵ Să nu-l mănânci, ca^(AC) să fii fericit tu, şi copiii tăi după tine, făcând^(AD) ce este plăcut înaintea Domnului. ²⁶ Dar lucrurile pe care vei voi să^(AE) le închini Domnului şi darurile pe care le vei aduce pentru împlinirea unei juruinţe^(AF), să te duci să le aduci în locul pe care-l va alege Domnul. ²⁷ Să-ţi aduci^(AG) arderile-de-tot, carnea şi sângele pe altarul Domnului, Dumnezeului tău; în celelalte jertfe ale tale, sângele să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeului tău, iar carnea s-o mănânci. ²⁸ Păzeşte şi ascultă toate aceste lucruri pe care ţi le poruncesc, ca^(AH) să fii fericit tu, şi copiii tăi după tine, pe vecie, făcând ce este bine şi ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Israel să nu se ia după canaaniţi

²⁹ După ce Domnul^(AI), Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile pe care le vei izgoni dinaintea ta, după ce le vei izgoni şi te vei aşeza în ţara lor, ³⁰ vezi să nu^(AJ) te laşi prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşte-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici: ‘Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel.’ ³¹ Tu^(AK) să nu faci aşa faţă de Domnul, Dumnezeul tău, căci ele slujeau dumnezeilor lor, făcând toate urâciunile pe care le urăşte Domnul, şi ele chiar îşi ardeau^(AL) în foc fiii şi fiicele lor în cinstea dumnezeilor lor. ³² Voi să păziţi şi să împliniţi toate lucrurile pe care vi le poruncesc eu; să n-adăugaţi^(AM) nimic la ele şi să nu scoateţi nimic din ele.

Pedepsirea prorocilor mincinoşi

13 Dacă se va ridica în mijlocul tău un proroc sau un visător^(AN) de vise care-ţi^(AO) va vesti un semn sau o minune ² şi se va împlini semnul^(AP) sau minunea aceea de care ţi-a vorbit el zicând: ‘Haidem după alţi dumnezei – dumnezei pe care tu nu-i cunoşti – şi să le slujim!’ ³ să n-asculţi cuvintele acelui proroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la încercare^(AQ) ca să ştie dacă iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru. ⁴ Voi să mergeţi după^(AR) Domnul, Dumnezeul vostru, şi de El să vă temeţi; poruncile Lui să le păziţi; de glasul Lui să ascultaţi; Lui să-I slujiţi şi de El să vă^(AS) alipiţi. ⁵ Prorocul^(AT) sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v-a scos din ţara Egiptului şi v-a izbăvit din casa robiei şi a voit să te abată de la calea în care ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. Să scoţi astfel^(AU) răul din mijlocul tău.

Pedeapsa pentru cel ce aţâţă la închinarea la idoli

⁶ Dacă^(AV) fratele tău, fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta^(AW) care se odihneşte la sânul tău, sau prietenul tău pe care-l^(AX) iubeşti ca pe tine însuţi te aţâţă în taină zicând: ‘Haidem şi să slujim altor dumnezei!’, dumnezei pe care nici tu, nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut, ⁷ dintre dumnezeii popoarelor care vă înconjoară, lângă tine sau departe de tine, de la o margine a pământului până la cealaltă, ⁸ să nu te^(AY) învoieşti şi să nu-l asculţi; să n-arunci spre el o privire de milă, să nu-l cruţi şi să nu-l ascunzi. ⁹ Ci să-l omori^(AZ); întâi mâna^(BA) ta să se ridice asupra lui ca să-l omoare şi apoi mâna întregului popor; ¹⁰ să-l ucizi cu pietre şi să moară, pentru că a căutat să te abată de la Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. ¹¹ Să se facă aşa, pentru ca tot^(BB) Israelul să audă şi să se teamă şi să nu se mai săvârşească o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău.

Pedeapsa pentru o cetate din care ies aţâţători

¹² Dacă vei^(BC) auzi spunându-se despre una din cetăţile pe care ţi le-a dat ca locuinţă Domnul, Dumnezeul tău: ¹³ ‘Nişte oameni răi^(BD) au ieşit din mijlocul tău şi au amăgit^(BE) pe locuitorii din cetatea lor zicând: «Haidem^(BF) şi să slujim altor dumnezei!»’ – dumnezei pe care tu nu-i cunoşti –, ¹⁴ să faci cercetări, să cauţi şi să întrebi cu de-amănuntul. Dacă este adevărat, dacă lucrul este întemeiat, dacă urâciunea aceasta a fost făcută în mijlocul tău, ¹⁵ atunci să treci prin ascuţişul sabiei pe locuitorii din cetatea aceea, s-o nimiceşti cu desăvârşire^(BG) împreună cu tot ce va fi în ea şi să-i treci chiar şi vitele prin ascuţişul sabiei. ¹⁶ Să strângi toată prada în mijlocul pieţei şi să arzi de^(BH) tot cu foc cetatea şi toată prada ei înaintea Domnului, Dumnezeului tău: să rămână pentru totdeauna un morman^(BI) de dărâmături şi niciodată să nu fie zidită din nou. ¹⁷ Nimic^(BJ) din ce va fi blestemat ca să fie nimicit cu desăvârşire să nu se lipească de mâna ta, pentru ca Domnul să Se întoarcă^(BK) din iuţimea mâniei Lui, să Se îndure de tine, să te ierte şi să te înmulţească, după cum^(BL) a jurat lucrul acesta părinţilor tăi, ¹⁸ dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind^(BM) toate poruncile Lui pe care ţi le dau astăzi şi făcând ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Oprirea crestăturilor. Dobitoacele curate şi necurate

14 Voi sunteţi^(BN) copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă^(BO) faceţi crestături şi să nu vă radeţi între ochi pentru un mort. ² Căci tu^(BP) eşti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a ales ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului. ³ Să nu mănânci niciun lucru urâcios^(BQ). ⁴ Iată^(BR) dobitoacele pe care să le mâncaţi: boul, oaia şi capra; ⁵ cerbul, căprioara şi bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică şi girafa. ⁶ Să mâncaţi din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărţită în două şi rumegă. ⁷ Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai sau care au numai copita despicată şi unghia despărţită în două. Astfel, să nu mâncaţi cămila, iepurele şi iepurele de casă, care rumegă, dar n-au copita despicată: să le priviţi ca necurate. ⁸ Să nu mâncaţi porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să-l priviţi ca necurat. Să nu mâncaţi din carnea lor şi să nu vă atingeţi de trupurile lor^(BS) moarte. ⁹ Iată^(BT) dobitoacele din care veţi mânca, din toate cele ce sunt în ape: să mâncaţi din toate cele ce au înotătoare şi solzi. ¹⁰ Dar^(BU) să nu mâncaţi din niciunul din cele ce n-au înotătoare şi solzi: să le priviţi ca necurate. ¹¹ Să mâncaţi orice pasăre curată. ¹² Dar iată pe acelea pe care nu le puteţi mânca: vulturul, gripsorul şi vulturul de mare; ¹³ şorecarul, şoimul, gaia şi tot ce ţine de neamul său; ¹⁴ corbul şi toate soiurile lui; ¹⁵ struţul, bufniţa, pescărelul, coroiul şi ce ţine de neamul lui; ¹⁶ huhurezul, cocostârcul şi lebăda; ¹⁷ pelicanul, corbul de mare şi eretele, ¹⁸ barza, bâtlanul şi ce ţine de neamul lui, pupăza şi liliacul. ¹⁹ Să priviţi ca necurată orice târâtoare^(BV) care zboară: să^(BW) nu mâncaţi din ea. ²⁰ Să mâncaţi orice pasăre curată. ²¹ Să nu^(BX) mâncaţi din nicio mortăciune; s-o dai străinului care va fi în cetăţile tale s-o mănânce sau s-o vinzi unui străin, căci^(BY) tu eşti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău.

Să^(BZ) nu fierbi iedul în laptele mamei lui.

Zeciuielile

²² Să iei zeciuială^(CA) din tot ce-ţi va aduce sămânţa, din ce-ţi va aduce ogorul în fiecare an. ²³ Şi să mănânci^(CB) înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Şi aşeze Numele acolo, zeciuiala din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău şi întâii născuţi^(CC) din cireada şi turma ta, ca să te înveţi să te temi totdeauna de Domnul, Dumnezeul tău. ²⁴ Poate când te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ţi poţi duce zeciuiala acolo, din pricina^(CD) depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi pună acolo Numele Lui. ²⁵ Atunci, să-ţi prefaci zeciuiala în argint, să strângi argintul acela în mână şi să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. ²⁶ Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin şi băuturi tari, tot ce-ţi va plăcea, să^(CE) le mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te bucuri tu şi familia ta. ²⁷ Să nu părăseşti pe levitul^(CF) care va fi în cetăţile tale, căci n-are^(CG) nici parte de moşie, nici moştenire cu tine. ²⁸ După^(CH) trei ani, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea şi s-o pui în cetăţile tale. ²⁹ Atunci^(CI) să vină levitul, care n-are^(CJ) nici parte, nici moştenire cu tine, străinul, orfanul şi văduva, care vor fi în cetăţile tale, şi să mănânce şi să se sature, pentru că Domnul^(CK), Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în toate lucrările pe care le vei face cu mâinile tale.

Anul de iertare

15 La fiecare^(CL) şapte ani, să dai iertare. ² Şi iată cum se va face iertarea. Când se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său să-i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său şi pe fratele său să-i plătească datoria. ³ Vei putea să sileşti pe străin^(CM) să-ţi plătească, dar să ierţi ce ai la fratele tău. ⁴ Totuşi la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va^(CN) binecuvânta în ţara pe care ţi-o va da de moştenire Domnul, Dumnezeul tău; ⁵ numai^(CO) să asculţi de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe care ţi le dau astăzi. ⁶ Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta, cum ţi-a spus, aşa încât vei da^(CP) cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut de la ele; tu vei stăpâni^(CQ) peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpâni peste tine. ⁷ Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi^(CR) împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. ⁸ Ci să-i^(CS) deschizi mâna şi să-l împrumuţi cu ce-i trebuie, ca să facă faţă nevoilor lui. ⁹ Vezi să nu fii aşa de rău ca să zici în inima ta: ‘Ah, se apropie anul al şaptelea, anul iertării!’ Vezi să n-ai un ochi^(CT) fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu-i dai. Căci atunci el ar^(CU) striga către Domnul împotriva ta şi te-ai face vinovat de un^(CV) păcat, ¹⁰ ci să-i dai, şi să^(CW) nu dai cu părere de rău în inimă, căci pentru^(CX) aceasta te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările de care te vei apuca. ¹¹ Totdeauna vor fi săraci^(CY) în ţară, de aceea îţi dau porunca aceasta: ‘Să-ţi deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.’

Slobozirea robilor cumpăraţi

¹² Dacă^(CZ) unul din fraţii tăi evrei, bărbat sau femeie, se vinde ţie să-ţi slujească şase ani, în anul al şaptelea să-i dai drumul de la tine şi să fie slobod. ¹³ Şi când îi vei da drumul ca să se ducă slobod de la tine, să nu-i dai drumul cu mâna goală; ¹⁴ să-i dai daruri din cireada ta, din aria ta, din teascul tău, din ce vei avea, prin binecuvântarea^(DA) Domnului, Dumnezeului tău. ¹⁵ Să-ţi aduci^(DB) aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat, de aceea îţi dau astăzi porunca aceasta. ¹⁶ Dacă însă robul tău^(DC) îţi va zice: ‘Nu vreau să ies de la tine’, pentru că te iubeşte, pe tine şi casa ta, şi se simte bine la tine, ¹⁷ atunci să iei o sulă şi să-i găureşti urechea de uşă şi să-ţi fie rob pentru totdeauna. Tot aşa să faci şi cu roaba ta. ¹⁸ Să nu-ţi pară rău când îl vei lăsa să plece slobod de la tine, căci ţi-a slujit şase ani, ceea ce face de două^(DD) ori cât simbria unui om tocmit cu plată, şi Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în tot ce vei face.

Sfinţirea întâiului născut din vite

¹⁹ Să închini Domnului, Dumnezeului tău, pe orice întâi^(DE) născut de parte bărbătească din cireada şi turma ta. Să nu munceşti cu întâiul născut al vacii tale, să nu tunzi pe întâiul născut al oilor tale. ²⁰ Să-l mănânci în fiecare an, tu şi familia ta, înaintea^(DF) Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El. ²¹ Dacă^(DG) are vreun cusur, dacă este şchiop sau orb, sau are vreo meteahnă trupească, să nu-l aduci ca jertfă Domnului, Dumnezeului tău. ²² Să-l mănânci în cetăţile tale: cel ce va fi necurat^(DH) şi cel ce va fi curat vor putea să-l mănânce amândoi, cum se mănâncă acum căprioara sau cerbul. ²³ Numai^(DI) sângele să nu i-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ ca apa.

Paştele

16 Păzeşte luna^(DJ) spicelor şi prăznuieşte Sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, căci în luna spicelor^(DK) te-a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea^(DL). ² Să jertfeşti Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi^(DM), în locul^(DN) pe care-l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo. ³ În timpul sărbătorii, să nu mănânci^(DO) pâine dospită, ci şapte zile să mănânci azimi, pâinea întristării, căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: aşa să faci, ca să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua când ai ieşit din ţara Egiptului. ⁴ Să nu se vadă aluat^(DP) la tine, pe toată întinderea ţării tale, timp de şapte zile şi nicio parte din^(DQ) vitele pe care le vei jertfi în seara celei dintâi zile să nu fie păstrată peste noapte, până dimineaţa. ⁵ Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreunul din locurile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă, ⁶ ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara^(DR), la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt. ⁷ Să^(DS) fierbi vita tăiată şi s-o mănânci^(DT) în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Şi dimineaţa, vei putea să te întorci şi să te duci în corturile tale. ⁸ Şase zile să mănânci azimi şi a şaptea zi^(DU) să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea.

Sărbătoarea Săptămânilor

⁹ Să numeri şapte^(DV) săptămâni; de când vei începe seceratul grâului, să începi să numeri şapte săptămâni. ¹⁰ Apoi să prăznuieşti Sărbătoarea Săptămânilor şi să aduci daruri de bunăvoie, după^(DW) binecuvântarea pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău. ¹¹ Să te^(DX) bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, levitul care va fi în cetăţile tale şi străinul, orfanul şi văduva care vor fi în mijlocul tău. ¹² Să-ţi aduci^(DY) aminte că ai fost rob în Egipt şi să păzeşti şi să împlineşti legile acestea.

Sărbătoarea Corturilor

¹³ Să prăznuieşti^(DZ) Sărbătoarea Corturilor şapte zile, după ce îţi vei strânge roadele din arie şi din teasc. ¹⁴ Să te^(EA) bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta şi levitul, străinul, orfanul şi văduva care vor fi în cetăţile tale. ¹⁵ Să prăznuieşti sărbătoarea şapte^(EB) zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în toate roadele tale şi în tot lucrul mâinilor tale, şi de aceea să fii vesel. ¹⁶ De trei^(EC) ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El: la Sărbătoarea Azimilor, la Sărbătoarea Săptămânilor şi la Sărbătoarea Corturilor. Să nu^(ED) se înfăţişeze cu mâinile goale înaintea Domnului. ¹⁷ Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea^(EE) pe care i-o va da Domnul, Dumnezeul tău.

Aşezarea judecătorilor

¹⁸ Să pui judecători^(EF) şi dregători în toate cetăţile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, după seminţiile tale, şi ei să judece poporul cu dreptate. ¹⁹ Să n-atingi^(EG) niciun drept, să nu^(EH) cauţi la faţa oamenilor şi să nu iei daruri^(EI), căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi. ²⁰ Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să^(EJ) trăieşti şi să stăpâneşti ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

Idolii şi stâlpii

²¹ Să nu-ţi^(EK) aşezi niciun idol de lemn lângă altarul pe care-l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău. ²² Să nu^(EL) ridici nici stâlpi idoleşti, care sunt urâţi de Domnul, Dumnezeul tău.

Închinarea la idoli

17 Să n-aduci^(EM) jertfă Domnului, Dumnezeului tău, vreun bou sau vreun miel care să aibă vreun cusur sau vreo meteahnă trupească, căci ar fi o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Pedeapsa pentru închinarea la idoli

² Se^(EN) va găsi poate în mijlocul tău, într-una din cetăţile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi care să calce^(EO) legământul Lui, ³ care să meargă după alţi dumnezei ca să le slujească şi să se închine înaintea lor, după Soare^(EP), Lună sau toată oştirea cerurilor, aşa cum eu^(EQ) n-am poruncit. ⁴ De îndată ce vei^(ER) lua cunoştinţă şi vei afla lucrul acesta, să faci cercetări amănunţite. Dacă lucrul este adevărat, dacă faptul este întemeiat, dacă urâciunea aceasta a fost săvârşită în Israel, ⁵ atunci să aduci la porţile cetăţii tale pe bărbatul sau femeia care va fi vinovată de această faptă rea şi să ucizi cu pietre^(ES) sau să pedepseşti cu moartea pe bărbatul acela sau pe femeia aceea. ⁶ Cel vinovat de moarte să fie omorât pe mărturia^(ET) a doi sau trei martori; să nu fie omorât pe mărturia unui singur martor. ⁷ Întâi mâna^(EU) martorilor să se ridice asupra lui ca să-l omoare şi apoi mâna întregului popor. Să scoţi^(EV) astfel răul din mijlocul tău.

Scaunul de judecată

⁸ Dacă ţi^(EW) se va părea prea greu de judecat o pricină privitoare la un omor^(EX), la o neînţelegere sau la o rănire şi va da prilej la ceartă înăuntrul cetăţii tale, să te scoli şi să te^(EY) sui la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. ⁹ Să te^(EZ) duci la preoţi, leviţi, şi la cel ce va împlini atunci slujba de judecător^(FA), să-i întrebi, şi ei îţi vor spune^(FB) hotărârea legii. ¹⁰ Să faci cum îţi vor spune ei în locul pe care-l va alege Domnul şi să ai grijă să faci cum te vor învăţa ei. ¹¹ Să faci după legea pe care te vor învăţa şi după hotărârea pe care o vor rosti ei, să nu te abaţi de la ce-ţi vor spune ei, nici la dreapta, nici la stânga. ¹² Omul^(FC) care, din mândrie, nu va asculta de preotul pus^(FD) acolo ca să slujească Domnului, Dumnezeului tău, sau care nu va asculta de judecător, omul acela să fie pedepsit cu moartea. Să scoţi^(FE) astfel răul din mijlocul lui Israel, ¹³ pentru ca tot^(FF) poporul să audă, să se teamă şi să nu se mai îngâmfe.

Lege pentru împărat

¹⁴ După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, şi o vei stăpâni, după ce-ţi vei aşeza locuinţa şi vei zice: ‘Vreau să pun peste^(FG) mine un împărat, ca toate neamurile care mă înconjoară’, ¹⁵ să pui peste tine ca împărat pe acela pe care-l^(FH) va alege Domnul, Dumnezeul tău, şi anume să iei un împărat din^(FI) mijlocul fraţilor tăi; nu vei putea să pui împărat pe un străin, care să nu fie fratele tău. ¹⁶ Dar să n-aibă mulţi cai^(FJ) şi să nu întoarcă^(FK) pe popor în Egipt ca să aibă mulţi cai, căci Domnul^(FL) v-a zis: ‘Să nu vă mai^(FM) întoarceţi pe drumul acela.’ ¹⁷ Să nu aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată^(FN) inima, şi să nu strângă mari grămezi de argint şi aur. ¹⁸ Când se va aşeza^(FO) pe scaunul de domnie al împărăţiei lui, să scrie pentru el, într-o carte, o copie a acestei legi, pe care s-o ia de la preoţii^(FP) din neamul leviţilor. ¹⁹ Va trebui^(FQ) s-o aibă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din legea aceasta şi toate poruncile acestea, ²⁰ pentru ca inima lui să nu se înalţe mai presus de fraţii lui şi să nu se abată^(FR) de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stânga şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel.

Drepturile preoţilor şi leviţilor

18 Preoţii, leviţii, şi toată seminţia lui Levi, să nu aibă^(FS) nici parte de moşie, nici moştenire în Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc^(FT) în cinstea Domnului şi din darurile aduse Domnului. ² Să nu aibă moştenire în mijlocul fraţilor lor: Domnul va fi moştenirea lor, cum le-a spus. ³ Iată care va fi dreptul preoţilor de la popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea^(FU) preotului spata, fălcile şi pântecele. ⁴ Să-i dai cele dintâi^(FV) roade din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău şi pârga din lâna oilor tale, ⁵ căci pe el^(FW) l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate seminţiile, ca să facă^(FX) slujba în Numele Domnului, el şi fiii lui, în toate zilele. ⁶ Când va pleca un levit din una din cetăţile tale, din locul unde locuieşte^(FY) el în Israel, ca să se ducă, după deplina dorinţă a sufletului său, în locul pe care-l va alege^(FZ) Domnul ⁷ şi va face slujbă în Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca^(GA) toţi fraţii lui leviţi care stau înaintea Domnului, ⁸ va primi ca hrană o parte^(GB) la fel cu a lor şi, pe lângă ea, se va bucura şi de veniturile ieşite din vânzarea averii lui părinteşti.

Ghicirea şi vrăjitoria

⁹ După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu te^(GC) înveţi să faci după urâciunile neamurilor acelora. ¹⁰ Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă^(GD) pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul^(GE) de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, ¹¹ de descântător^(GF), nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe^(GG) pe morţi. ¹² Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului şi din pricina^(GH) acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuri dinaintea ta. ¹³ Tu să te ţii în totul totului tot numai de Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁴ Căci neamurile acelea pe care le vei izgoni ascultă de cei ce citesc în stele şi de ghicitori, dar ţie, Domnul, Dumnezeul tău, nu-ţi îngăduie lucrul acesta.

Un mare proroc

¹⁵ Domnul, Dumnezeul tău, îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un proroc^(GI) ca mine: să ascultaţi de el! ¹⁶ Astfel, el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, în ziua adunării^(GJ) poporului, când ziceai: ‘Să nu^(GK) mai aud glasul Domnului, Dumnezeului meu, şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.’ ¹⁷ Atunci, Domnul mi-a zis: ‘Ce au zis ei, este bine^(GL). ¹⁸ Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un^(GM) proroc ca tine, voi pune^(GN) cuvintele Mele în gura lui şi el^(GO) le va spune tot ce-i voi porunci Eu. ¹⁹ Şi dacă cineva^(GP) nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală. ²⁰ Dar prorocul^(GQ) care va avea îndrăzneala să spună în Numele Meu un cuvânt pe care nu-i voi porunci să-l spună sau care va vorbi în numele^(GR) altor dumnezei, prorocul acela să fie pedepsit cu moartea.’ ²¹ Poate că vei zice în inima ta: ‘Cum vom cunoaşte cuvântul pe care nu-l va spune Domnul?’ ²² Când ceea ce^(GS) va spune prorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc şi nu se va întâmpla^(GT), va fi un cuvânt pe care nu l-a spus Domnul. Prorocul acela l-a spus din îndrăzneală^(GU): să n-ai teamă de el.

Cetăţile de scăpare

19 După ce Domnul, Dumnezeul tău, va^(GV) nimici toate neamurile acelea a căror ţară ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, după ce le vei izgoni şi vei locui în cetăţile şi în casele lor, ² să desparţi trei cetăţi în mijlocul ţării pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău. ³ Să faci drumuri şi să împarţi în trei ţinutul ţării pe care ţi-o va da ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău. Să faci aşa, pentru ca orice ucigaş să poată fugi în cetăţile acestea. ⁴ Legea^(GW) aceasta să fie pentru ucigaşul care va fugi acolo, ca să-şi scape viaţa, când va omorî fără voie pe aproapele său, fără să-i fi fost vrăjmaş mai înainte. ⁵ Aşa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridică securea cu mâna, ca să taie copacul, fierul scapă din coadă, loveşte pe tovarăşul său şi-l omoară. Atunci, el să fugă într-una din cetăţile acestea ca să-şi scape viaţa, ⁶ pentru ca^(GX) nu cumva răzbunătorul sângelui, aprins de mânie şi urmărind pe ucigaş, să-l ajungă, fiind prea lung drumul, şi să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaş aproapelui său. ⁷ De aceea îţi dau porunca aceasta: Să desparţi trei cetăţi. ⁸ Când Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi^(GY) hotarele, cum a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da toată ţara pe care a făgăduit părinţilor tăi că ţi-o va da – ⁹ numai să păzeşti şi să împlineşti toate aceste porunci pe care ţi le dau astăzi, ca să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să umbli totdeauna pe căile Lui –, atunci^(GZ) să mai adaugi trei cetăţi la cele trei, ¹⁰ pentru ca să nu fie vărsat sângele celui nevinovat în mijlocul ţării pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, şi astfel să fii vinovat de omor. ¹¹ Dar dacă^(HA) un om fuge într-una din aceste cetăţi după ce a întins laţuri aproapelui său din vrăjmăşie împotriva lui, după ce s-a aruncat asupra lui şi l-a lovit aşa încât i-a pricinuit moartea, ¹² bătrânii din cetatea lui să trimită să-l prindă şi să-l dea în mâinile răzbunătorului sângelui, ca să moară. ¹³ Să n-ai milă de^(HB) el şi să^(HC) ştergi din Israel sângele celui nevinovat, ca să fii fericit.

Martorii mincinoşi

¹⁴ Să^(HD) nu muţi hotarele aproapelui tău, puse de strămoşii tăi, în moştenirea pe care o vei avea în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁵ Un singur^(HE) martor nu va fi de ajuns împotriva unui om, ca să adeverească vreo nelegiuire sau vreun păcat oarecare; un fapt nu va putea fi întemeiat decât pe mărturia a doi sau trei martori. ¹⁶ Când^(HF) un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să-l învinuiască de vreo nelegiuire, ¹⁷ cei doi oameni cu pricina să se înfăţişeze înaintea^(HG) Domnului, înaintea preoţilor şi judecătorilor care vor fi atunci în slujbă. ¹⁸ Judecătorii să facă cercetări amănunţite. Dacă se va afla că martorul acela este un martor mincinos şi că a făcut o mărturisire mincinoasă împotriva fratelui său, ¹⁹ atunci^(HH) să-i faceţi cum avea el de gând să facă fratelui său. Să scoţi^(HI) astfel răul din mijlocul tău. ²⁰ În felul acesta, ceilalţi vor^(HJ) auzi şi se vor teme, şi nu se va mai face o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău. ²¹ Să n-ai^(HK) nicio milă, ci să ceri viaţă^(HL) pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.

Scutirile de militărie

20 Când vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi şi vei vedea cai şi care^(HM) şi un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine^(HN). ² La apropierea luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului. ³ Să le spună: ‘Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteţi aproape de luptă împotriva vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se tulbure inima, fiţi fără teamă, nu vă înspăimântaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor. ⁴ Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată^(HO) pe vrăjmaşii voştri, ca să vă mântuiască.’ ⁵ Mai-marii oştirii să vorbească apoi poporului şi să zică: ‘Cine a zidit o casă nouă şi nu s-a aşezat^(HP) încă în ea să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să se aşeze altul în ea. ⁶ Cine a sădit o vie şi n-a mâncat încă din ea să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să mănânce altul din ea. ⁷ Cine^(HQ) s-a logodit cu o femeie şi n-a luat-o încă să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi s-o ia altul’. ⁸ Mai-marii oştirii să vorbească mai departe poporului şi să spună: ‘Cine este^(HR) fricos şi slab la inimă să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima fraţilor lui’. ⁹ După ce mai-marii oştirii vor isprăvi de vorbit poporului, să aşeze pe căpeteniile oştirii în fruntea poporului.

Cum să se poarte cu cetăţile vrăjmaşe

¹⁰ Când te vei apropia de o cetate ca să te baţi împotriva ei, s-o^(HS) îmbii cu pace. ¹¹ Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în ea să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus. ¹² Dacă nu primeşte pacea cu tine şi vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori. ¹³ Şi, după ce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mâinile tale, să treci^(HT) prin ascuţişul sabiei pe toţi cei de parte bărbătească. ¹⁴ Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele^(HU) şi tot ce va mai fi în cetate, toată prada, şi să mănânci^(HV) toată prada vrăjmaşilor tăi pe care ţi-i va da în mână Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁵ Aşa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine şi care nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora. ¹⁶ Dar în cetăţile^(HW) popoarelor acestora, a căror ţară ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă. ¹⁷ Ci să nimiceşti cu desăvârşire popoarele acelea, pe hetiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi iebusiţi, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ¹⁸ ca^(HX) să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor şi să păcătuiţi^(HY) astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru. ¹⁹ Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care eşti în război, ca s-o cucereşti, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănânci din ei şi să nu-i tai, căci pomul de pe câmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? ²⁰ Numai copacii pe care-i vei şti că nu sunt pomi buni de mâncat, vei putea să-i strici şi să-i tai şi vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetăţii care este în război cu tine, până va cădea.

Omorurile ai căror făptuitori sunt necunoscuţi

21 Dacă, în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se ştie cine l-a lovit, ² bătrânii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetăţile de primprejur. ³ Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras la jug. ⁴ Să ducă viţeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară, nici nu se seamănă şi, acolo, să taie capul viţelei în vale. ⁵ Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi, căci pe ei^(HZ) i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească şi să binecuvânteze în Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască^(IA) în orice ceartă şi în orice rănire. ⁶ Toţi bătrânii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-şi spele^(IB) mâinile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul în vale. ⁷ Şi, luând cuvântul, să zică: ‘Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta şi ochii noştri nu l-au văzut vărsându-se. ⁸ Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu^(IC) pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.’ Şi sângele acela nu-i va fi pus în socoteală. ⁹ Astfel trebuie să cureţi^(ID) din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.

Prinşii de război. Drepturile întâilor născuţi

¹⁰ Când vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale, şi vei lua prinşi din ei, ¹¹ poate că printre cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă şi vei dori s-o iei de nevastă. ¹² Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile, ¹³ să-şi lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta şi să plângă^(IE) pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat şi ea să-ţi fie nevastă. ¹⁴ Dacă nu-ţi va mai place, s-o laşi să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca şi cu o roabă, pentru că ai înjosit-o^(IF). ¹⁵ Dacă un om care are două neveste iubeşte pe una şi nu iubeşte^(IG) pe cealaltă şi dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubeşte, ¹⁶ când îşi^(IH) va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte, în locul fiului aceleia pe care n-o iubeşte şi care este întâiul născut. ¹⁷ Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte şi să-i dea o parte îndoită^(II) din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod^(IJ) al puterii lui şi lui i se cuvine dreptul^(IK) de întâi născut.

Fiii neascultători

¹⁸ Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui şi nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, ¹⁹ tatăl şi mama să-l ia şi să-l ducă la bătrânii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte. ²⁰ Să spună bătrânilor cetăţii lui: ‘Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru şi este lacom şi beţiv.’ ²¹ Şi toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre şi să moară. Astfel să cureţi^(IL) răul din mijlocul tău, pentru ca^(IM) tot Israelul s-audă şi să se teamă.

Despre cei spânzuraţi

²² Dacă se va omorî un om care a săvârşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa^(IN) cu moartea şi l-ai spânzurat de un lemn, ²³ trupul lui^(IO) mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeaşi zi, căci cel spânzurat^(IP) este blestemat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci^(IQ) ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Dobitoacele şi lucrurile rătăcite

22 Dacă vezi^(IR) rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu o ocoleşti, ci să o aduci la fratele tău. ² Dacă fratele tău nu locuieşte lângă tine şi nu-l cunoşti, să iei dobitocul la tine acasă şi să rămână la tine până ce-l cere fratele tău, şi atunci să i-l dai. ³ Tot aşa să faci şi cu măgarul lui, tot aşa să faci şi cu haina lui şi tot aşa să faci cu orice lucru pierdut de el şi găsit de tine: să nu le ocoleşti. ⁴ Dacă^(IS) vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-l ajuţi să-l ridice.

Amestecul seminţelor şi ţesăturilor

⁵ Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti, căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. ⁶ Dacă întâlneşti pe drum un cuib de pasăre, într-un copac sau pe pământ, cu pui sau ouă şi mama lor şezând peste pui sau peste ouă, să nu iei^(IT) şi pe mama, şi pe puii ei, ⁷ ci să dai drumul mamei şi să nu iei decât puii, ca^(IU) să fii fericit şi să ai zile multe. ⁸ Când zideşti o casă nouă, să-ţi faci un pălimar împrejurul acoperişului, ca să nu aduci vină de sânge asupra casei tale, dacă s-ar întâmpla să cadă cineva de pe ea. ⁹ Să nu^(IV) semeni în via ta două feluri de seminţe, ca nu cumva să întinezi şi rodul seminţei pe care ai semănat-o, şi rodul viei. ¹⁰ Să nu ari^(IW) cu un bou şi un măgar înjugaţi împreună. ¹¹ Să nu^(IX) porţi o haină ţesută din felurite fire, din lână şi in unite împreună. ¹² Să faci ciucuri^(IY) la cele patru colţuri ale hainei cu care te vei înveli.

Pedeapsa pentru curvie

¹³ Dacă un om care şi-a luat o nevastă şi s-a împreunat^(IZ) cu ea o urăşte, ¹⁴ apoi o învinuieşte de lucruri nelegiuite şi-i scoate nume rău, zicând: ‘Am luat pe femeia aceasta, m-am apropiat de ea şi n-am găsit-o fecioară’, ¹⁵ atunci tatăl şi mama fetei să ia semnele fecioriei ei şi să le aducă înaintea bătrânilor cetăţii, la poartă. ¹⁶ Tatăl fetei să spună bătrânilor: ‘Am dat pe fiică-mea de nevastă omului acestuia, şi el a început s-o urască; ¹⁷ acum o învinuieşte de lucruri nelegiuite, zicând: «N-am găsit fecioară pe fiică-ta.» Dar iată semnele fecioriei fetei mele.’ Şi să desfacă haina ei înaintea bătrânilor cetăţii. ¹⁸ Bătrânii cetăţii să ia atunci pe omul acela şi să-l pedepsească ¹⁹ şi, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l osândească la o gloabă de o sută de sicli de argint, pe care să-i dea tatălui fetei. Ea să rămână nevasta lui, şi el nu va putea s-o gonească toată viaţa lui. ²⁰ Dar dacă faptul este adevărat, dacă fata nu s-a găsit fecioară, ²¹ să scoată pe fată la uşa casei tatălui ei, să fie ucisă cu pietre de oamenii din cetate şi să moară, pentru că a săvârşit^(JA) o mişelie în Israel, curvind în casa tatălui ei. Să cureţi^(JB) astfel răul din mijlocul tău.

Pedeapsa pentru preacurvie

²² Dacă^(JC) se va găsi un bărbat culcat cu o femeie măritată, să moară amândoi: şi bărbatul care s-a culcat cu femeia, şi femeia. Să cureţi astfel răul din mijlocul lui Israel. ²³ Dacă o fată fecioară^(JD) este logodită şi o întâlneşte un om în cetate şi se culcă cu ea, ²⁴ să-i aduceţi pe amândoi la poarta cetăţii, să-i ucideţi cu pietre şi să moară amândoi: fata pentru că n-a ţipat în cetate şi omul pentru că a necinstit^(JE) pe nevasta aproapelui său. Să cureţi^(JF) astfel răul din mijlocul tău. ²⁵ Dar dacă omul acela întâlneşte în câmp pe fata logodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea. ²⁶ Fetei să nu-i faci nimic; ea nu este vinovată de o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, căci e ca şi cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui şi-l omoară. ²⁷ Fata logodită, pe care a întâlnit-o omul acela pe câmp, a putut să strige fără să fie cineva să-i sară în ajutor. ²⁸ Dacă un^(JG) om întâlneşte o fată fecioară nelogodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea şi se întâmplă să fie prinşi, ²⁹ omul care s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint şi, pentru că a necinstit-o^(JH), s-o ia de nevastă şi nu va putea s-o gonească toată viaţa lui. ³⁰ Nimeni^(JI) să nu ia pe nevasta tatălui său şi nici să nu ridice învelitoarea^(JJ) tatălui său.

Cei primiţi în adunare

23 Cel scopit, sau famenul, să nu intre în adunarea Domnului. ² Cel născut din curvie să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam al lui să nu intre în adunarea Domnului. ³ Amonitul^(JK) şi moabitul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam, pe vecie, ⁴ pentru că^(JL) nu v-au ieşit înainte cu pâine şi apă pe drum, la ieşirea voastră din Egipt, şi pentru că^(JM) au adus, pe preţ de argint, împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor, din Mesopotamia, ca să te blesteme. ⁵ Dar Domnul, Dumnezeul tău, n-a voit să asculte pe Balaam şi Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela în binecuvântare, pentru că tu eşti iubit de Domnul, Dumnezeul tău. ⁶ Să^(JN) nu-ţi pese nici de propăşirea lor, nici de bunăstarea lor toată viaţa ta, pe vecie. ⁷ Să nu urăşti pe edomit, căci^(JO) este fratele tău; să nu urăşti pe egiptean, căci ai fost străin^(JP) în ţara lui: ⁸ fiii care li se vor naşte, în al treilea neam, să intre în adunarea Domnului.

Curăţia în tabără

⁹ Când vei ieşi cu oastea împotriva vrăjmaşilor tăi, fereşte-te de orice lucru rău. ¹⁰ Dacă va^(JQ) fi la tine cineva care să nu fie curat în urma vreunei întâmplări din timpul nopţii, să iasă din tabără şi să nu intre în tabără; ¹¹ spre seară să se scalde^(JR) în apă şi, după asfinţitul soarelui, va putea să se întoarcă în tabără. ¹² Să ai un loc afară din tabără şi acolo să ieşi afară. ¹³ Între uneltele tale să ai o lopată cu care să sapi şi să-ţi acoperi murdăriile ieşite din tine, când vei ieşi afară. ¹⁴ Căci Domnul, Dumnezeul tău, merge^(JS) în mijlocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea în mână pe vrăjmaşii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfântă, pentru ca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat şi să nu Se abată de la tine.

Robii fugiţi. Darurile din curvie

¹⁵ Să nu dai înapoi stăpânului său pe un rob^(JT) care va fugi la tine după ce l-a părăsit. ¹⁶ Să rămână la tine, în mijlocul tău, în locul pe care-l va alege el, într-una din cetăţile tale, unde îi va plăcea: să nu-l asupreşti^(JU). ¹⁷ Să nu fie nicio curvă din fetele^(JV) lui Israel şi să nu fie niciun sodomit^(JW) din fiii lui Israel. ¹⁸ Să n-aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, câştigul unei curve, nici preţul unui câine ca împlinire a unei juruinţe oarecare, căci şi unul, şi altul sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Împrumuturile cu dobândă

¹⁹ Să nu^(JX) ceri nicio dobândă de la fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobândă. ²⁰ De la străin^(JY) vei putea să iei dobândă, dar de la fratele tău să nu iei, pentru ca Domnul^(JZ), Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot ce vei face în ţara pe care o vei lua în stăpânire.

Juruinţele. Strugurii şi spicele

²¹ Dacă^(KA) faci o juruinţă Domnului, Dumnezeului tău, să nu pregeţi s-o împlineşti, căci Domnul, Dumnezeul tău, îţi va cere socoteală, şi te vei face vinovat de un păcat. ²² Dacă te fereşti să faci o juruinţă, nu faci un păcat. ²³ Dar să păzeşti şi să împlineşti ce-ţi va ieşi^(KB) de pe buze, şi anume juruinţele pe care le vei face de bunăvoie Domnului, Dumnezeului tău, şi pe care le vei rosti cu gura ta. ²⁴ Dacă intri în via aproapelui tău, vei putea să mănânci struguri, după plac, până te vei sătura, dar în vas să nu iei. ²⁵ Dacă intri în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice^(KC) cu mâna, dar secera în holdele aproapelui tău să n-o pui.

Cartea de despărţire

24 Când cineva^(KD) îşi va lua o nevastă şi se va însura cu ea şi s-ar întâmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva ruşinos în ea, să-i scrie o carte de despărţire şi, după ce-i va da-o în mână, să-i dea drumul din casa lui. ² Ea să iasă de la el, să plece şi va putea să se mărite după un alt bărbat. ³ Dacă şi acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărţire şi, după ce i-o dă în mână, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă moare, ⁴ atunci bărbatul^(KE) dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăşi de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, şi să nu faci vinovată de păcat ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Furarea unui om. Leproşii

⁵ Dacă un^(KF) om va fi însurat de curând, să nu se ducă la oaste şi să nu se pună nicio sarcină peste el; să fie scutit din pricina familiei timp de un an şi să veselească^(KG) astfel pe nevasta pe care şi-a luat-o. ⁶ Să nu iei zălog cele două pietre de râşniţă, nici chiar piatra de râşniţă de deasupra, căci ar însemna că iei zălog însăşi viaţa cuiva. ⁷ Dacă se^(KH) va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din fraţii lui, pe vreunul din copiii lui Israel, şi să-l fi făcut rob sau să-l fi vândut, hoţul acela să fie pedepsit cu moartea. Să cureţi^(KI) astfel răul din mijlocul tău. ⁸ Ia seama bine şi păzeşte-te de rana^(KJ) leprei şi să faceţi tot ce vă vor învăţa preoţii dintre leviţi, să aveţi grijă să lucraţi după poruncile pe care li le-am dat. ⁹ Adu-ţi aminte^(KK) ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, Mariei^(KL) pe drum, la ieşirea voastră din Egipt.

Simbriaşii

¹⁰ Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus zălog, ¹¹ ci să stai afară, şi cel pe care l-ai împrumutat să-ţi aducă afară lucrul pus zălog. ¹² Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog de la el la tine; ¹³ să i-l dai^(KM) înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui şi să te binecuvânteze^(KN), şi lucrul^(KO) acesta ţi se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului, Dumnezeului tău. ¹⁴ Să nu nedreptăţeşti^(KP) pe simbriaşul sărac şi nevoiaş, fie că este unul din fraţii tăi, fie că este unul din străinii care locuiesc în ţara ta, în cetăţile tale. ¹⁵ Să-i dai plata^(KQ) pentru ziua lui înainte de apusul soarelui, căci e sărac şi o doreşte mult. Altfel, ar striga^(KR) către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat. ¹⁶ Să nu omori^(KS) pe părinţi pentru copii şi să nu omori pe copii pentru părinţi; fiecare să fie omorât pentru păcatul lui. ¹⁷ Să nu te atingi^(KT) de dreptul străinului şi al orfanului şi să nu iei zălog haina^(KU) văduvei. ¹⁸ Să-ţi aduci aminte^(KV) că ai fost rob în Egipt şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo, de aceea îţi dau aceste porunci, ca să le împlineşti.

Drepturile străinului, ale orfanului şi ale văduvei

¹⁹ Când^(KW) îţi vei secera ogorul şi vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei – să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze^(KX) în tot lucrul mâinilor tale. ²⁰ Când îţi vei scutura măslinii, să nu culegi a doua oară roadele rămase pe ramuri – ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei. ²¹ Când îţi vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinii care rămân pe urma ta – ei să fie ai străinului, ai orfanului şi ai văduvei. ²² Adu-ţi aminte^(KY) că ai fost rob în ţara Egiptului, de aceea îţi dau poruncile acestea, ca să le împlineşti.

Certurile

25 Când doi oameni vor avea o ceartă^(KZ) între ei şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat^(LA) să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osândească. ² Dacă cel vinovat este osândit să fie bătut^(LB), judecătorul să pună să-l întindă la pământ şi să-i dea^(LC) în faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. ³ Să nu pună să-i dea mai mult de patruzeci^(LD) de lovituri, ca nu cumva, dându-i mai multe lovituri decât atât, fratele tău să fie înjosit^(LE) înaintea ta. ⁴ Să^(LF) nu legi gura boului când treieră grâul.

Căsătoria între cumnat şi cumnată

⁵ Când fraţii vor locui împreună şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de nevastă şi să se însoare cu ea ca cumnat. ⁶ Întâiul născut, pe care-l va naşte, să moştenească^(LG) pe fratele cel mort şi să-i poarte numele, pentru ca numele acesta să nu^(LH) fie şters din Israel. ⁷ Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta^(LI) cetăţii, la bătrâni, şi să spună: ‘Cumnatul meu nu vrea să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat.’ ⁸ Bătrânii cetăţii să-l cheme şi să-i vorbească. Dacă el stăruie şi zice: ‘Nu vreau^(LJ) s-o iau’, ⁹ atunci cumnată-sa să se apropie de el în faţa bătrânilor, să-i^(LK) scoată încălţămintea din picior şi să-l scuipe în faţă. Şi luând cuvântul, să zică: ‘Aşa să se facă omului care nu voieşte să ridice^(LL) casa fratelui său.’ ¹⁰ Şi casa lui se va numi în Israel ‘Casa celui descălţat’. ¹¹ Când doi oameni se vor certa unul cu altul, şi nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mâna celui ce-l loveşte, dacă întinde mâna şi apucă pe acesta din urmă de părţile ruşinoase, ¹² să-i tai mâna; să n-ai nicio milă^(LM) de ea.

Cântăreala dreaptă

¹³ Să n-ai^(LN) în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică. ¹⁴ Să n-ai în casă două feluri de efă, una mare şi alta mică. ¹⁵ Ci să ai o greutate adevărată şi dreaptă, să ai o efă adevărată şi dreaptă, pentru ca să ai zile^(LO) multe în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁶ Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârşeşte o nedreptate, este o urâciune^(LP) înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Nimicirea amaleciţilor

¹⁷ Adu-ţi^(LQ) aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt: ¹⁸ cum te-a întâlnit pe drum şi, fără nicio teamă^(LR) de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri. ¹⁹ Când îţi va^(LS) da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii care te înconjoară, în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire şi spre stăpânire, să ştergi^(LT) pomenirea lui Amalec de sub ceruri – să nu uiţi lucrul acesta.

Cele dintâi roade

26 Când vei intra în ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, când o vei stăpâni şi te vei aşeza în ea, ² să^(LU) iei cele dintâi roade din toate roadele pe care le vei scoate din pământ, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să le pui într-un coş şi să te duci la^(LV) locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. ³ Să te duci la preotul care va fi în zilele acelea şi să-i spui: ‘Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeului tău, că am intrat în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor noştri că ne-o va da.’ ⁴ Preotul să ia coşul din mâna ta şi să-l pună înaintea altarului Domnului, Dumnezeului tău. ⁵ Apoi să iei iarăşi cuvântul şi să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: ‘Tatăl meu era un arameu^(LW) pribeag, gata să piară; s-a pogorât^(LX) în Egipt cu^(LY) puţini inşi şi s-a aşezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic şi mare la număr. ⁶ Egiptenii^(LZ) ne-au chinuit, ne-au asuprit şi ne-au supus la grea robie. ⁷ Noi am strigat^(MA) către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri. Domnul ne-a auzit glasul şi a văzut asuprirea, chinurile şi necazurile noastre. ⁸ Şi Domnul^(MB) ne-a scos din Egipt, cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşătoare^(MC), cu semne şi minuni. ⁹ El ne-a adus în locul acesta şi ne-a dat ţara aceasta^(MD), ţară în care curge lapte şi miere. ¹⁰ Acum, iată, aduc cele dintâi roade din roadele pământului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!’ Să le pui înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te închini înaintea Domnului, Dumnezeului tău. ¹¹ Apoi să te^(ME) bucuri, cu levitul şi cu străinul care va fi în mijlocul tău, de toate bunurile pe care ţi le-a dat Domnul, Dumnezeul tău, ţie şi casei tale.

Zeciuielile din anul al treilea

¹² După ce vei isprăvi^(MF) de luat toată zeciuiala din roadele tale, în anul al treilea, anul^(MG) zeciuielii, s-o dai levitului, străinului, orfanului şi văduvei, şi ei să mănânce şi să se sature în cetăţile tale. ¹³ Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: ‘Am scos din casa mea ce este sfinţit şi l-am dat levitului, străinului, orfanului şi văduvei, după toate poruncile pe care mi le-ai dat Tu; n-am călcat, nici n-am uitat niciuna din poruncile Tale. ¹⁴ N-am mâncat nimic^(MH) din aceste lucruri în timpul meu de jale, n-am îndepărtat nimic din ele pentru vreo întrebuinţare necurată şi n-am dat nimic din ele cu prilejul unui mort; am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului meu, am lucrat după toate poruncile pe care mi le-ai dat. ¹⁵ Priveşte^(MI) din Locaşul Tău cel Sfânt, din ceruri, şi binecuvântează pe poporul Tău Israel şi ţara pe care ne-ai dat-o, cum ai jurat părinţilor noştri, ţara aceasta în care curge lapte şi miere.’

Îndemn la ascultare de Domnul

¹⁶ Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi porunceşte să împlineşti legile şi poruncile acestea; să le păzeşti şi să le împlineşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău. ¹⁷ Astăzi, tu ai mărturisit^(MJ) înaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla în căile Lui, vei păzi legile, poruncile şi rânduielile Lui şi vei asculta de glasul Lui. ¹⁸ Şi azi, Domnul^(MK) ţi-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ţi-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui ¹⁹ şi îţi va da asupra^(ML) tuturor neamurilor pe care le-a făcut: întâietate în slavă, în faimă şi în măreţie, şi vei fi un popor sfânt^(MM) pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ţi-a spus.”