Add parallel Print Page Options

Vision du bélier et du bouc

La troisième année de règne de Belshatsar, moi, Daniel, j'ai eu une vision, après la première que j'avais eue. Dans cette vision, j’ai vu que je me trouvais à Suse, la capitale, dans la province d'Elam. Dans la vision, j’ai vu que j’étais près du fleuve Oulaï.

J’ai levé les yeux et regardé: un bélier se tenait devant le fleuve et il avait des cornes. Ces cornes étaient hautes. L'une était plus haute que l'autre, mais c’était la plus haute qui avait poussé la dernière. J’ai vu le bélier frapper avec ses cornes vers l'ouest, le nord et le sud. Aucun animal ne pouvait lui résister et il n'y avait personne pour délivrer ses victimes de son pouvoir. Il faisait ce qu'il voulait et il est devenu grand.

Pendant que je regardais attentivement, un bouc est arrivé de l'ouest, parcourant toute la surface de la terre sans toucher la terre. Ce bouc avait une corne impressionnante entre les yeux. Il est arrivé jusqu'au bélier qui avait des cornes et que j'avais vu se tenir devant le fleuve, et il a foncé sur lui dans toute l’ardeur de sa force. Je l’ai vu s'approcher du bélier et manifester son amertume contre lui: il a frappé le bélier et lui a brisé les deux cornes sans que le bélier n’ait la force de lui résister. Il l’a jeté par terre et l’a piétiné, et il n'y a eu personne pour délivrer le bélier de son pouvoir. Le bouc est devenu très grand mais, lorsqu'il a été puissant, sa grande corne s’est brisée. Quatre grandes cornes ont poussé à sa place, aux quatre coins du ciel.

De l'une d'elles est sortie une petite corne. Elle a beaucoup grandi vers le sud, vers l'est et vers le plus beau des pays. 10 Elle a grandi jusqu'au niveau des corps célestes. Elle a fait tomber par terre une partie de ces corps et des étoiles, et elle les a piétinés. 11 Elle a grandi jusqu'au niveau du chef de l'armée. Elle lui a enlevé le sacrifice perpétuel et a bouleversé les fondations de son sanctuaire. 12 L'armée lui a été livrée avec le sacrifice perpétuel, à cause de la transgression. La corne a jeté la vérité par terre et réussi dans ses entreprises. 13 J'ai entendu un saint parler et un autre saint dire à celui qui parlait: «Jusqu’à quand durera cette vision à propos du sacrifice perpétuel et de la transgression dévastatrice? Jusqu'à quand le sanctuaire et l'armée seront-ils livrés au piétinement?» 14 Et il m’a dit: «Encore 2300 soirs et matins, puis le sanctuaire sera purifié.»

15 Tandis que moi, Daniel, j'avais cette vision et que je cherchais à la comprendre, quelqu'un qui avait l'apparence d'un guerrier se tenait en face de moi. 16 J'ai entendu la voix d'un homme au milieu du fleuve Oulaï; il a crié: «Gabriel, fais comprendre à celui-ci ce qu’il a vu!» 17 Il est alors venu près de l'endroit où je me trouvais. Terrifié à son approche, je suis tombé le visage contre terre. Il m’a dit: «Sois attentif, fils de l'homme, car la vision concerne le moment de la fin.» 18 Pendant qu’il me parlait, j’étais plongé dans une profonde torpeur, le visage contre terre. Il m’a touché et m’a fait me tenir debout là où je me trouvais. 19 Puis il m’a dit: «Je vais te faire connaître ce qui arrivera au terme de la colère, car il y a un moment fixé pour la fin. 20 Le bélier que tu as vu et qui avait des cornes, ce sont les rois des Mèdes et des Perses. 21 Le bouc, c'est le roi de Grèce. La grande corne entre ses yeux, c'est le premier roi. 22 Les quatre cornes qui l’ont remplacée, une fois qu’elle a été brisée, ce sont quatre royaumes qui surgiront de cette nation, mais sans avoir autant de force qu’elle. 23 A la fin de leur règne, quand les pécheurs auront mis le comble à leur révolte, un roi au visage dur et expert en énigmes surgira. 24 Sa puissance grandira, mais non par sa propre force. Il accomplira d'extraordinaires dévastations, il réussira dans ses entreprises, il détruira les puissants et le peuple des saints. 25 Grâce à son habileté, il réussira dans ses manœuvres trompeuses, et il aura le cœur rempli d'arrogance. Il fera mourir beaucoup d'hommes qui vivaient dans la tranquillité et il se dressera contre le prince des princes. Cependant, il sera brisé sans aucune intervention extérieure. 26 Ce que tu as vu à propos des soirs et des matins et qui t’a été dit est vrai. Quant à toi, tiens cette vision cachée, car elle concerne une époque éloignée.»

27 Moi, Daniel, je suis resté affaibli et malade durant plusieurs jours. Puis je me suis levé pour m'occuper des affaires du roi, mais j'étais effaré à cause de la vision et je ne la comprenais pas.

Viziunea cu berbecul şi ţapul

În al treilea an al domniei împăratului Belşaţar, mie, Daniel, mi s-a arătat o viziune, după cea care mi se arătase înainte. În viziunea aceasta, m-am văzut în capitala Susa, în provincia Elam[a]; am mai văzut în viziune că eram pe malul râului Ulai. Mi-am ridicat privirea, m-am uitat şi iată că lângă râu stătea un berbec cu două coarne. Coarnele acestea erau lungi, dar unul era mai lung decât celălalt, cel lung crescând la urmă. Am văzut cum berbecul împungea spre apus, spre nord şi spre sud. Nici un animal nu-i putea sta împotrivă şi nimeni nu putea scăpa de sub puterea lui. El făcea ce voia şi a ajuns puternic.

În timp ce căutam să înţeleg aceste lucruri, iată că a venit un ţap din apus, străbătând toată suprafaţa pământului, fără să atingă însă pământul. Ţapul avea un corn impunător între ochi. A venit până la berbecul care avea două coarne, pe care l-am văzut stând lângă râu, şi s-a năpustit asupra lui cu o furie năprasnică. L-am văzut cum s-a apropiat de berbec şi s-a întărâtat împotriva lui. Apoi a izbit berbecul şi i-a rupt cele două coarne, fără ca berbecul să fi avut putere să i se împotrivească. L-a trântit la pământ şi l-a călcat în picioare; şi nu a fost nimeni care să-l poată scăpa pe berbec de sub puterea ţapului.

Ţapul a continuat să crească în putere, dar, când a ajuns la culmea puterii sale, cornul cel mare i s-a rupt. În locul lui au ieşit alte patru coarne, impunătoare, înspre cele patru vânturi ale cerului.

Dintr-unul din ele a ieşit un corn mai mic, care a crescut peste măsură de mult spre sud, spre răsărit şi spre ţara cea minunată. 10 S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a aruncat la pământ o parte din oştire şi din stele[b] şi le-a călcat în picioare. 11 S-a înălţat până la[c] Căpetenia oştirii şi i-a luat jertfa continuă, iar locul Sanctuarului Lui a fost dărâmat[d]. 12 Oştirea şi jertfa continuă au fost date pe mâna lui din pricina nelegiuirii.[e] Cornul a aruncat adevărul la pământ şi a reuşit în ceea ce a făcut.

13 Atunci am auzit un sfânt vorbind şi un alt sfânt întrebându-l pe cel ce vorbea: „În cât timp se va împlini viziunea despre jertfa continuă, despre nelegiuirea[f] care a adus pustiire şi despre călcarea în picioare a Sfântului Lăcaş şi a oştirii?“ 14 El mi-a dat mie răspunsul: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi[g]; apoi Sfântul Lăcaş va fi curăţit.“

Interpretarea viziunii

15 În timp ce eu, Daniel, aveam viziunea aceasta şi căutam s-o înţeleg, iată că cineva, care era la înfăţişare ca un om, a apărut stând în picioare în faţa mea. 16 Am auzit un glas de om venind din mijlocul râului Ulai care striga şi zicea astfel: „Gabriele[h], fă-l să înţeleagă această viziune!“ 17 Când a venit lângă locul unde eram, m-am înspăimântat şi am căzut cu faţa la pământ. El mi-a zis: „Înţelege, fiul omului, că viziunea este cu privire la vremea sfârşitului!“

18 Când mi-a vorbit, am căzut leşinat[i] cu faţa la pământ. El m-a atins şi m-a ridicat iarăşi în picioare în locul unde mă aflam.

19 Apoi mi-a zis astfel: „Iată, îţi voi spune ce se va întâmpla în vremea de apoi a mâniei, căci viziunea se referă la vremea hotărâtă sfârşitului[j]. 20 Berbecul pe care l-ai văzut, cu cele două coarne, îi înfăţişează pe împăraţii Mediei şi Persiei.[k] 21 Ţapul cel aprig este împăratul Greciei[l]. Cornul cel mare, care era între ochii lui, este primul împărat.[m] 22 Faptul că acest corn a fost frânt şi că în locul lui s-au ridicat altele patru înseamnă că din neamul aceasta se vor ridica patru împărăţii, dar nu vor avea puterea ei.[n]

23 La sfârşitul domniei lor,
    când păcatele răzvrătiţilor vor fi la culme,
se va ridica un împărat semeţ[o]
    şi iscusit în uneltiri.
24 El va fi puternic, dar nu prin propria-i putere;
    va face pustiiri de necrezut
        şi va reuşi în ceea ce va face.
Îi va nimici pe cei puternici
    şi pe poporul sfinţilor.
25 Datorită vicleniei lui,
    va face înşelăciunea să biruiască prin mâna lui
        şi apoi se va mândri în inima lui.
Va distruge pe mulţi care se credeau în siguranţă
    şi va sta chiar împotriva[p] Căpeteniei căpeteniilor,
        dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâini omeneşti.
26 Cât despre viziunea cu serile şi dimineţile,
    care ţi s-a spus, ea este adevărată.
Tu însă tăinuieşte viziunea,
    căci este cu privire la nişte zile îndepărtate“.

27 Eu, Daniel, am fost istovit şi bolnav câteva zile, dar apoi m-am sculat şi m-am ocupat de treburile împăratului. Eram uimit din pricina viziunii pe care nimeni nu o putea înţelege.

Footnotes

  1. Daniel 8:2 Statutul pe care îl va avea Susa şi Elamul în perioada la care face referire profeţia
  2. Daniel 8:10 Vezi Daniel 12:3
  3. Daniel 8:11 Sau: A sfidat pe
  4. Daniel 8:11 Sau: profanat
  5. Daniel 8:12 Sensul în ebraică al acestei propoziţii este nesigur; sau: din pricina rebeliunii (vezi v. 11)
  6. Daniel 8:13 Sau: rebeliunea
  7. Daniel 8:14 Probabil numărul jertfelor continue, care aveau loc de două ori pe zi, dimineaţa şi seara; astfel, numărul zilelor este 1150
  8. Daniel 8:16 Gabriel înseamnă Omul lui Dumnezeu (vezi v. 15)
  9. Daniel 8:18 Termenul ebraic se referă la un somn adânc sau la un fel de transă
  10. Daniel 8:19 Sau: căci sfârşitul va fi la vremea hotărâtă.
  11. Daniel 8:20 Cornul mai mare, din v. 3, reprezintă probabil poziţia proeminentă a Persiei
  12. Daniel 8:21 Ebr.: Iavan
  13. Daniel 8:21 Alexandru Macedon (336-323 î.Cr.)
  14. Daniel 8:22 După moartea lui Alexandru, imperiul s-a divizat în patru, nemaiavând puterea dinainte
  15. Daniel 8:23 Este vorba despre Antioh IV Epiphanes (175-164 î.Cr.)
  16. Daniel 8:25 Cu sensul de a sfida, a provoca