²⁸ Aici s-au încheiat cuvintele. Pe mine, Daniel, m-au înspăimântat foarte tare gândurile mele şi mi s-a schimbat culoarea feţei, dar am păstrat cuvintele în inima mea.^[a]

⁸ Astfel am fost lăsat singur, privind această mare viziune. Puterea m-a părăsit, culoarea feţei mi s-a schimbat ca la un mort şi am rămas fără vlagă.

¹⁶ Dar iată că cineva care era la înfăţişare ca un om^[a] mi-a atins buzele. Atunci mi-am deschis gura şi am început să vorbesc. I-am zis celui ce stătea înaintea mea:

– Stăpâne^[b], la vederea acestei viziuni, m-am umplut de groază şi am rămas fără vlagă.