Add parallel Print Page Options

10 Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi mai-marilor lui, a intrat în odaia ospăţului, a luat cuvântul şi a vorbit astfel: „Să trăieşti veşnic, împărate(A)! Să nu te tulbure gândurile tale şi să nu ţi se îngălbenească faţa! 11 În împărăţia ta este(B) un om care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi, şi, pe vremea tatălui tău, s-au găsit la el lumini, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l-a pus mai-mare(C) peste vrăjitori, cititori în stele, haldeeni, ghicitori, 12 şi anume pentru că(D) s-a găsit la el, la Daniel, numit de împărat(E) Beltşaţar, un duh înalt, ştiinţă şi pricepere, putinţa să tâlcuiască visele, să lămurească întrebările grele şi să dezlege lucrurile încâlcite. Să fie chemat dar Daniel, şi el îţi va da tâlcuirea!”

Read full chapter