Daniel 10
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
10 În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvânt lui Daniel, numit(A) Beltşaţar. Cuvântul(B) acesta, care este adevărat, vesteşte o mare nenorocire(C). El a fost cu luare-aminte la cuvântul acesta şi a priceput(D) vedenia. 2 „În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămâni am fost în jale. 3 N-am mâncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin şi nici nu m-am uns(E) deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni. 4 În a douăzeci şi patra zi a lunii întâi, eram pe malul râului celui mare, care este Hidechel(F) (Tigru). 5 Am ridicat(G) ochii, m-am uitat şi iată că acolo stătea un om(H) îmbrăcat în haine de in şi încins(I) la mijloc cu un brâu de aur(J) din Ufaz. 6 Trupul lui era ca o piatră de hrisolit(K), faţa îi strălucea ca fulgerul(L) şi ochii(M) îi erau nişte flăcări ca de foc, dar braţele şi picioarele(N) semănau cu nişte aramă lustruită şi glasul(O) lui tuna ca vuietul unei mari mulţimi. 7 Eu, Daniel, am văzut singur(P) vedenia, dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuşi au fost apucaţi de o mare spaimă şi au luat-o la fugă ca să se ascundă! 8 Eu am rămas singur şi am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat(Q), culoarea mi s-a schimbat(R), faţa mi s-a sluţit şi am pierdut orice vlagă. 9 Am auzit glasul cuvintelor lui şi, pe când(S) auzeam glasul cuvintelor lui, am căzut leşinat cu faţa la pământ. 10 Şi iată că o mână(T) m-a atins şi m-a aşezat tremurând pe genunchii şi mâinile mele. 11 Apoi mi-a zis: ‘Daniele, om preaiubit(U) şi scump, fii cu luare-aminte la cuvintele pe care ţi le voi spune acum şi stai în picioare în locul unde eşti, căci acum sunt trimis la tine!’ După ce mi-a vorbit astfel, am stat în picioare tremurând. 12 El mi-a zis: ‘Daniele, nu te teme(V) de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate(W) din cea dintâi zi, când ţi-ai pus inima ca să înţelegi şi să te smereşti înaintea Dumnezeului tău, şi tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum! 13 Dar căpetenia(X) împărăţiei Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi una de zile, şi iată că Mihail(Y), una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor şi am ieşit biruitor acolo lângă împăraţii Persiei. 14 Acum vin să-ţi fac cunoscut ce are să se întâmple poporului tău în vremurile de apoi(Z), căci(AA) vedenia este cu privire tot la acele vremuri îndepărtate.’ 15 Pe când îmi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochii(AB) în pământ şi am tăcut. 16 Şi iată că cineva(AC) care avea înfăţişarea copiilor oamenilor s-a atins(AD) de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit şi am zis celui ce stătea înaintea mea: ‘Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază(AE) şi am pierdut orice putere! 17 Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit şi nu mai am nici suflare!’ 18 Atunci, cel ce avea înfăţişarea unui om m-a atins din nou şi m-a întărit. 19 Apoi mi-a zis(AF): ‘Nu te teme(AG) de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Fii tare şi cu inimă!’ Şi, pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri şi am zis: ‘Vorbeşte, domnul meu, căci m-ai întărit.’ 20 El mi-a zis: ‘Ştii pentru ce am venit la tine? Acum mă întorc să mă lupt împotriva căpeteniei(AH) Persiei şi, când voi pleca, iată că va veni căpetenia Greciei! 21 Dar vreau să-ţi fac cunoscut ce este scris în cartea adevărului. Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de voievodul vostru Mihail(AI).
Daniel 10
New King James Version
Vision of the Glorious Man
10 In the third year of Cyrus king of Persia a message was revealed to Daniel, whose (A)name was called Belteshazzar. The message was true, [a]but the appointed time was long; and he understood the message, and had understanding of the vision. 2 In those days I, Daniel, was mourning three full weeks. 3 I ate no [b]pleasant food, no meat or wine came into my mouth, nor did I anoint myself at all, till three whole weeks were fulfilled.
4 Now on the twenty-fourth day of the first month, as I was by the side of the great river, that is, the [c]Tigris, 5 I lifted my eyes and looked, and behold, a certain man clothed in (B)linen, whose waist was (C)girded with gold of Uphaz! 6 His body was like beryl, his face like the appearance of lightning, his eyes like torches of fire, his arms and feet like burnished bronze in color, (D)and the sound of his words like the voice of a multitude.
7 And I, Daniel, alone saw the vision, for the men who were with me did not see the vision; but a great terror fell upon them, so that they fled to hide themselves. 8 Therefore I was left alone when I saw this great vision, and no strength remained in me; for my [d]vigor was turned to [e]frailty in me, and I retained no strength. 9 Yet I heard the sound of his words; and while I heard the sound of his words I was in a deep sleep on my face, with my face to the ground.
Prophecies Concerning Persia and Greece
10 (E)Suddenly, a hand touched me, which made me tremble on my knees and on the palms of my hands. 11 And he said to me, “O Daniel, (F)man greatly beloved, understand the words that I speak to you, and stand upright, for I have now been sent to you.” While he was speaking this word to me, I stood trembling.
12 Then he said to me, (G)“Do not fear, Daniel, for from the first day that you set your heart to understand, and to humble yourself before your God, (H)your words were heard; and I have come because of your words. 13 (I)But the prince of the kingdom of Persia withstood me twenty-one days; and behold, (J)Michael, one of the chief princes, came to help me, for I had been left alone there with the kings of Persia. 14 Now I have come to make you understand what will happen to your people (K)in the latter days, (L)for the vision refers to many days yet to come.”
15 When he had spoken such words to me, (M)I [f]turned my face toward the ground and became speechless. 16 And suddenly, (N)one having the likeness of the [g]sons of men (O)touched my lips; then I opened my mouth and spoke, saying to him who stood before me, “My lord, because of the vision (P)my sorrows have [h]overwhelmed me, and I have retained no strength. 17 For how can this servant of my lord talk with you, my lord? As for me, no strength remains in me now, nor is any breath left in me.”
18 Then again, the one having the likeness of a man touched me and strengthened me. 19 (Q)And he said, “O man greatly beloved, (R)fear not! Peace be to you; be strong, yes, be strong!”
So when he spoke to me I was strengthened, and said, “Let my lord speak, for you have strengthened me.”
20 Then he said, “Do you know why I have come to you? And now I must return to fight (S)with the prince of Persia; and when I have gone forth, indeed the prince of Greece will come. 21 But I will tell you what is noted in the Scripture of Truth. (No one upholds me against these, (T)except Michael your prince.
Footnotes
- Daniel 10:1 Or and of great conflict;
- Daniel 10:3 desirable
- Daniel 10:4 Heb. Hiddekel
- Daniel 10:8 Lit. splendor
- Daniel 10:8 Lit. ruin
- Daniel 10:15 Lit. set
- Daniel 10:16 Theodotion, Vg. the son; LXX a hand
- Daniel 10:16 Or turned upon
Copyright © 2004 by World Bible Translation Center
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Scripture taken from the New King James Version®. Copyright © 1982 by Thomas Nelson. Used by permission. All rights reserved.
