Daniel 10:6-8

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

⁶ Trupul lui era ca o piatră de hrisolit^(A), faţa îi strălucea ca fulgerul^(B) şi ochii^(C) îi erau nişte flăcări ca de foc, dar braţele şi picioarele^(D) semănau cu nişte aramă lustruită şi glasul^(E) lui tuna ca vuietul unei mari mulţimi. ⁷ Eu, Daniel, am văzut singur^(F) vedenia, dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuşi au fost apucaţi de o mare spaimă şi au luat-o la fugă ca să se ascundă! ⁸ Eu am rămas singur şi am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat^(G), culoarea mi s-a schimbat^(H), faţa mi s-a sluţit şi am pierdut orice vlagă.