²³ Când ai început tu să te rogi, a ieşit cuvântul, şi eu^(A) vin să ţi-l vestesc; căci tu eşti preaiubit^(B) şi scump. Ia aminte^(C) dar la cuvântul acesta şi înţelege vedenia!

¹⁹ Apoi mi-a zis^(A): ‘Nu te teme^(B) de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Fii tare şi cu inimă!’ Şi, pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri şi am zis: ‘Vorbeşte, domnul meu, căci m-ai întărit.’