⁴⁵ Îşi va întinde corturile palatului său între mare şi muntele^(A) cel slăvit şi sfânt. Apoi îşi va ajunge^(B) sfârşitul, şi nimeni nu-i va fi într-ajutor.

¹⁶ Căci, după cum aţi băut^(A) paharul mâniei voi, cei de pe muntele Meu cel sfânt, tot aşa toate neamurile îl vor bea necurmat; vor bea, vor sorbi din el şi vor fi ca şi când n-ar fi fost niciodată.

³ Aşa vorbeşte Domnul: ‘Mă întorc iarăşi în Sion^(A) şi vreau să locuiesc^(B) în mijlocul Ierusalimului. Ierusalimul^(C) se va chema: «Cetatea cea credincioasă» şi muntele^(D) Domnului oştirilor se va chema: «Muntele^(E) cel sfânt».’