5 Eu intru^(A) în grădina mea, soro mireaso,
îmi culeg smirna cu miresmele mele,
îmi mănânc^(B) fagurele de miere cu mierea mea,
îmi beau vinul cu laptele meu…
Mâncaţi, prieteni^(C),
beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste! –
² Adormisem, dar inima îmi veghea…
Este glasul preaiubitului meu, care bate^(D):
„Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito!
Căci capul îmi este plin de rouă,
cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.” –
³ „Mi-am scos haina. Cum să mă îmbrac iarăşi?
Mi-am spălat picioarele. Cum să le murdăresc iarăşi?
⁴ Dar iubitul meu a vârât mâna pe gaura zăvorului,
şi mi-a fost milă de el atunci.
⁵ M-am sculat să deschid iubitului meu,
în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă
şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă
pe mânerul zăvorului.
⁶ Am deschis iubitului meu,
dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut.
Înnebuneam când îmi vorbea.
L-am căutat^(E), dar nu l-am găsit;
l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.
⁷ Păzitorii care dau ocol cetăţii m-au întâlnit;
m-au bătut, m-au rănit;
mi-au luat marama străjerii^(F) de pe ziduri.
⁸ Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu,
ce-i veţi spune?… Că sunt bolnavă de dragoste!” –
⁹ Ce are iubitul tău mai mult decât altul,
o, cea mai frumoasă dintre femei?
Ce are iubitul tău mai mult decât altul,
de ne rogi aşa de fierbinte? –
¹⁰ Iubitul meu este alb şi rumen,
deosebindu-se din zece mii.
¹¹ Capul lui este o cunună de aur curat,
pletele lui ca nişte valuri, sunt negre cum e corbul.
¹² Ochii^(G) lui sunt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor,
scăldaţi în lapte şi odihnindu-se în faţa lui plină.
¹³ Obrajii lui sunt ca nişte straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare;
buzele^(H) lui sunt nişte crini, din care curge cea mai aleasă smirnă.
¹⁴ Mâinile lui sunt nişte inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit;
trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;
¹⁵ picioarele lui sunt nişte stâlpi de marmură albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat.
Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tânăr ales ca cedrii.
¹⁶ Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec.
Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! –