Vino cu mine din Liban, mireasa mea,
    vino cu mine din Liban!
Coboară din vârful Amana,
    de pe culmea Senirului şi de pe Hermon;
din hăţişurile leilor
    şi din munţii leoparzilor.

Mi-ai fermecat inima, sora mea, mireasa mea,
    mi-ai fermecat inima
cu o singură privire a ochilor tăi
    şi doar cu colierul de la gâtul tău.
10 Cât de încântătoare este iubirea ta, sora mea, mireasa mea!
    Iubirea ta este mai încântătoare decât vinul,
        iar mirosul parfumului tău este mai plăcut decât toate mirodeniile.
11 De pe buzele tale se prelinge miere, mireasa mea!
    Miere şi lapte se află sub limba ta,
        iar mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.

12 Eşti o grădină închisă, sora mea, mireasa mea,
    un izvor închis, o fântână pecetluită!
13 Plantele tale sunt o grădină cu rodii,
    cu fructe alese,
        cu hena şi cu nard,
14 cu nard şi cu şofran,
    cu trestie mirositoare şi cu scorţişoară,
        cu toate soiurile de arbori de tămâie,
cu smirnă şi aloe,
    cu toate mirodeniile cele mai fine.
15 Eşti[a] o fântână din grădină,
    un izvor de ape vii,
        ce curge din Liban!

Sulamita

16 Trezeşte-te, vânt din nord,
    şi vino, vânt din sud!
Suflaţi peste grădina mea
    ca să-şi reverse parfumurile!
Să intre iubitul meu în grădina lui
    şi să-i mănânce fructele cele alese!

Read full chapter

Footnotes

  1. Cântarea Cântărilor 4:15 Sau: Sunt, iubitul vorbind despre sine