Apocalipsa 9
Nouă Traducere În Limba Română
9 Al cincilea înger a sunat din trâmbiţă. Şi am văzut o stea[a] care a căzut din cer pe pământ; i-a fost dată cheia pasajului[b] spre Adânc[c]. 2 A deschis pasajul spre Adânc, şi din pasaj a ieşit fum, ca fumul dintr-un cuptor mare. Soarele şi văzduhul s-au întunecat din cauza fumului din pasaj. 3 Din fum au ieşit pe pământ lăcuste, cărora le-a fost dată o putere ca puterea pe care o au scorpionii pământului. 4 Li s-a spus să nu facă rău nici ierbii de pe pământ, nici vreunei plante verzi şi nici vreunui copac, ci doar oamenilor care nu au pe frunţile lor sigiliul lui Dumnezeu. 5 Nu li s-a dat voie să-i omoare, ci doar să-i chinuiască timp de cinci luni[d]. Chinul pe care-l provocau era precum chinul provocat de un scorpion când înţeapă un om. 6 În zilele acelea oamenii vor căuta moartea, dar nu o vor găsi. Vor dori să moară, dar moartea va fugi de ei.
7 Înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi pentru război, iar pe capete aveau ceva ca nişte coroane care păreau de aur. Feţele lor erau ca nişte feţe de oameni; 8 aveau părul ca părul de femeie şi dinţii ca de leu, 9 aveau platoşe ca nişte platoşe de fier, iar zgomotul făcut de aripile lor era ca zgomotul multor care trase de cai care aleargă în război. 10 Aveau cozi, ca scorpionii, şi ace, şi în cozile lor le stătea puterea de a face rău oamenilor timp de cinci luni. 11 Îl aveau ca împărat pe îngerul Adâncului. În ebraică, numele lui este „Abadon“, iar în greacă are numele de „Apolion“[e].
12 Primul „vai“ s-a dus. Iată că mai vin încă două „vaiuri“.
13 Al şaselea înger a sunat din trâmbiţă. Şi am auzit un glas venind dintre (cele patru)[f] coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu, 14 spunându-i celui de-al şaselea înger care avea trâmbiţa: „Eliberează-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la Râul cel Mare, adică Eufrat[g]!“ 15 Cei patru îngeri, care erau pregătiţi pentru ora, ziua, luna şi anul acela, au fost eliberaţi ca să omoare a treia parte din oameni. 16 Numărul călăreţilor cavaleriei era de douăzeci de mii de ori zece mii[h]; am auzit numărul lor. 17 Iată cum am văzut în viziune caii şi pe cei care-i călăreau: aveau platoşe de un roşu aprins, albastru vineţiu şi galben ca pucioasa. Capetele cailor erau ca şi capetele de lei, iar din gurile lor ieşeau foc, fum şi pucioasă. 18 A treia parte din oameni a fost omorâtă prin aceste trei urgii, şi anume prin focul, fumul şi pucioasa care ieşeau din gurile cailor. 19 Puterea cailor era în gurile şi în cozile lor, căci cozile lor erau asemenea şerpilor, având capete cu care făceau rău.
20 Oamenii care au mai rămas, şi anume cei care nu au fost omorâţi de aceste urgii, nu s-au pocăit de lucrările mâinilor lor, acelea de a nu se mai închina demonilor şi idolilor de aur, argint, bronz, piatră şi lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. 21 Şi nu s-au pocăit nici de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de desfrânarea lor şi nici de furturile lor.
Footnotes
- Apocalipsa 9:1 Aici cu referire la un înger (vezi 1:20; 20:1)
- Apocalipsa 9:1 Lit.: puţului; şi în v. 2
- Apocalipsa 9:1 Lit.: Abis, loc de detenţie pentru duhurile rele şi pentru Satan; în LXX însă termenul grecesc abyssos traduce ebraicul tehom (adânc, vezi Gen. 1:2; 7:11); peste tot în carte
- Apocalipsa 9:5 Probabil durata de viaţă a acestor lăcuste sau cea a sezonului secetos
- Apocalipsa 9:11 Atât Abadon, cât şi Apolion înseamnă Distrugătorul
- Apocalipsa 9:13 Unele mss importante şi timpurii nu conţin termenul grecesc pentru patru
- Apocalipsa 9:14 Eufratul a marcat, în istoria Israelului, graniţa dintre acesta şi marii săi duşmani, Asiria şi Babilon; vezi Is. 8:5-8
- Apocalipsa 9:16 Vezi nota de la 5:11
Apocalypse 9
La Bible du Semeur
La cinquième trompette – le premier malheur : déchaînement des forces de l’abîme
9 Puis le cinquième ange sonna de la trompette ; et je vis un astre qui était tombé du ciel sur la terre. La clé du puits de l’abîme lui fut donnée. 2 Il ouvrit le puits de l’abîme, et une fumée épaisse s’en éleva, comme celle d’une grande fournaise. Le soleil et l’air furent obscurcis par la fumée qui s’échappait du puits. 3 De cette fumée sortirent des sauterelles qui se répandirent sur la terre. Il leur fut donné un pouvoir semblable à celui des scorpions. 4 Elles reçurent l’ordre de ne pas faire de mal à l’herbe de la terre, ni à aucune plante verte, ni à aucun arbre, mais de s’attaquer seulement aux hommes qui ne portent pas le sceau de Dieu sur le front. 5 Il leur fut donné, non pas de les tuer, mais de les torturer pendant cinq mois. La douleur qu’elles causaient ressemblait à celle qu’une piqûre de scorpion inflige à un homme. 6 En ces jours-là, les hommes chercheront la mort mais ils ne la trouveront pas. Ils l’appelleront de leurs vœux, mais la mort les fuira.
7 Ces sauterelles ressemblaient à des chevaux harnachés pour la bataille. Elles avaient sur la tête comme des couronnes d’or, et leur face ressemblait à un visage humain. 8 Leur chevelure était pareille à celle des femmes, et leurs dents à celles des lions. 9 Leur thorax paraissait cuirassé de fer, et le bruit de leurs ailes évoquait le fracas d’une charge de chars tirés pour le combat par de nombreux chevaux. 10 Elles avaient des queues armées de dards comme celles des scorpions. C’est avec leur queue qu’elles pouvaient torturer les hommes pendant cinq mois.
11 Elles avaient pour roi l’ange de l’abîme qui s’appelle en hébreu Abaddon et en grec Apollyon.
12 Le premier malheur est passé. Voici : deux malheurs encore viennent après lui.
La sixième trompette – le deuxième malheur : invasion d’une formidable armée
13 Le sixième ange sonna de la trompette. J’entendis alors une voix sortant des quatre cornes de l’autel d’or qui se trouve devant Dieu. 14 Elle disait au sixième ange qui tenait la trompette : Libère les quatre anges qui sont enchaînés au bord du grand fleuve, l’Euphrate[a].
15 On délia donc les quatre anges tenus prêts pour cette heure, ce jour, ce mois et cette année, afin qu’ils exterminent le tiers de l’humanité. 16 Ils étaient deux cents millions de cavaliers combattants. C’était leur nombre, tel que je l’entendis.
17 Voici comment, dans ma vision, je vis les chevaux et leurs cavaliers : ils portaient des cuirasses rouge feu, bleu turquoise et jaune soufre ; les têtes des chevaux rappelaient celles des lions et leur gueule crachait du feu, de la fumée et du soufre. 18 Par ces trois fléaux qui sortaient de leur gueule : le feu, la fumée et le soufre, le tiers de l’humanité fut exterminé. 19 Car le pouvoir des chevaux se trouvait dans leur gueule et dans leur queue. En effet, leurs queues ressemblaient à des serpents, elles étaient pourvues de têtes qui leur servaient à nuire.
20 Mais le reste des hommes qui avaient survécu à ces fléaux, ne renoncèrent pas aux œuvres de leurs mains ; ils ne cessèrent pas d’adorer les démons ainsi que les idoles d’or, d’argent, de bronze, de pierre et de bois, bien qu’elles soient incapables de voir, d’entendre et de bouger. 21 Ils ne renoncèrent pas à leurs meurtres, à leurs pratiques magiques, à leur immoralité et à leur malhonnêteté.
Footnotes
- 9.14 Fleuve de la Mésopotamie (dans l’Irak actuel) qui constituait la frontière orientale de l’Empire romain.
Revelation 9
King James Version
9 And the fifth angel sounded, and I saw a star fall from heaven unto the earth: and to him was given the key of the bottomless pit.
2 And he opened the bottomless pit; and there arose a smoke out of the pit, as the smoke of a great furnace; and the sun and the air were darkened by reason of the smoke of the pit.
3 And there came out of the smoke locusts upon the earth: and unto them was given power, as the scorpions of the earth have power.
4 And it was commanded them that they should not hurt the grass of the earth, neither any green thing, neither any tree; but only those men which have not the seal of God in their foreheads.
5 And to them it was given that they should not kill them, but that they should be tormented five months: and their torment was as the torment of a scorpion, when he striketh a man.
6 And in those days shall men seek death, and shall not find it; and shall desire to die, and death shall flee from them.
7 And the shapes of the locusts were like unto horses prepared unto battle; and on their heads were as it were crowns like gold, and their faces were as the faces of men.
8 And they had hair as the hair of women, and their teeth were as the teeth of lions.
9 And they had breastplates, as it were breastplates of iron; and the sound of their wings was as the sound of chariots of many horses running to battle.
10 And they had tails like unto scorpions, and there were stings in their tails: and their power was to hurt men five months.
11 And they had a king over them, which is the angel of the bottomless pit, whose name in the Hebrew tongue is Abaddon, but in the Greek tongue hath his name Apollyon.
12 One woe is past; and, behold, there come two woes more hereafter.
13 And the sixth angel sounded, and I heard a voice from the four horns of the golden altar which is before God,
14 Saying to the sixth angel which had the trumpet, Loose the four angels which are bound in the great river Euphrates.
15 And the four angels were loosed, which were prepared for an hour, and a day, and a month, and a year, for to slay the third part of men.
16 And the number of the army of the horsemen were two hundred thousand thousand: and I heard the number of them.
17 And thus I saw the horses in the vision, and them that sat on them, having breastplates of fire, and of jacinth, and brimstone: and the heads of the horses were as the heads of lions; and out of their mouths issued fire and smoke and brimstone.
18 By these three was the third part of men killed, by the fire, and by the smoke, and by the brimstone, which issued out of their mouths.
19 For their power is in their mouth, and in their tails: for their tails were like unto serpents, and had heads, and with them they do hurt.
20 And the rest of the men which were not killed by these plagues yet repented not of the works of their hands, that they should not worship devils, and idols of gold, and silver, and brass, and stone, and of wood: which neither can see, nor hear, nor walk:
21 Neither repented they of their murders, nor of their sorceries, nor of their fornication, nor of their thefts.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
La Bible Du Semeur (The Bible of the Sower) Copyright © 1992, 1999 by Biblica, Inc.®
Used by permission. All rights reserved worldwide.