17 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da mana ascunsă[a] şi-i voi da o piatră albă pe care este scris un nume nou,[b] pe care nu-l cunoaşte nimeni în afară de cel care-l primeşte.»

Către îngerul bisericii din Tiatira

18 Îngerului bisericii din Tiatira[c] scrie-i:

«Acestea sunt cuvintele Fiului lui Dumnezeu, Care are ochii ca flacăra focului şi picioarele asemenea bronzului încins: 19 ştiu faptele tale, dragostea, credincioşia, slujirea şi răbdarea ta şi ştiu că ultimele tale fapte sunt mai mari decât primele.

Read full chapter

Footnotes

  1. Apocalipsa 2:17 În contrast cu banchetele orgiastice la care participau, probabil, unii din acea biserică
  2. Apocalipsa 2:17 Este posibil că cei care erau invitaţi la un banchet în cinstea unui zeu primeau o invitaţie pe care era scris, probabil, numele lor; sau piatra albă face aluzie la amuletele pe care le purtau oamenii, crezând că, purtând numele unei anume zeităţi înscris pe acea amuletă, puteau folosi puterea ei în folosul lor
  3. Apocalipsa 2:18 Tiatira (modernul Aksihar) nu era un oraş impunător, ca Efes, Smirna şi Pergam, însă era important prin meşteşuguri şi comerţ; probabil existau mai multe bresle, fiecare avându-şi propria zeitate