Apocalipsa 18:19-21

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

¹⁹ Şi îşi aruncau^(A) ţărână în cap, plângeau, se tânguiau, ţipau şi ziceau: ‘Vai! Vai! Cetatea cea mare, al cărei belşug de scumpeturi a îmbogăţit pe toţi cei ce aveau corăbii pe mare, într-o clipă^(B) a fost prefăcută într-un pustiu!’ ²⁰ Bucură-te de ea, cerule!^(C) Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi prorocilor! Pentru că^(D) Dumnezeu v-a făcut dreptate şi a judecat-o.” ²¹ Atunci, un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat-o în mare şi a zis: „Cu^(E) aşa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu^(F) va mai fi găsit!