Add parallel Print Page Options

12 Când a rupt Mielul pecetea a şasea, m-am uitat şi iată(A) că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele(B) s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele 13 şi(C) stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom când este scuturat de un vânt puternic. 14 Cerul(D) s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Şi toţi(E) munţii şi toate ostroavele s-au mutat din locurile lor. 15 Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au(F) ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor. 16 Şi(G) ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului, 17 căci(H) a venit ziua cea mare a mâniei Lui şi(I) cine poate sta în picioare?”

Read full chapter

12 Am văzut când Mielul a rupt al şaselea sigiliu; şi a fost un mare cutremur. Soarele a devenit negru, ca pânza de sac făcută din păr, luna întreagă a devenit ca sângele, 13 iar stelele cerului au căzut pe pământ ca smochinele târzii care sunt azvârlite din pom, când acesta este scuturat de un vânt puternic. 14 Cerul a fost strâns ca un sul ce este înfăşurat, iar fiecare munte şi insulă au fost mişcate din locurile lor. 15 Regii pământului, oamenii de seamă, comandanţii, cei bogaţi, cei puternici, orice sclav şi orice om liber s-au ascuns în peşteri şi printre stâncile munţilor. 16 Ei ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Celui Ce şade pe tron şi de mânia Mielului, 17 pentru că a venit ziua cea mare a mâniei Lor şi cine poate sta în picioare?!“

Read full chapter