19 După aceea, am auzit^(A) în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea: „Aleluia! Ale Domnului, Dumnezeului nostru, sunt mântuirea^(B), slava, cinstea şi puterea! ² Pentru că judecăţile Lui sunt adevărate^(C) şi drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, şi a răzbunat^(D) sângele robilor Săi din mâna ei.” ³ Şi au zis a doua oară: „Aleluia! Fumul^(E) ei se ridică în sus în vecii vecilor!” ⁴ Şi cei^(F) douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu, care şedea pe scaunul de domnie. Şi au zis: „Amin!^(G) Aleluia!” ⁵ Şi din scaunul de domnie a ieşit un glas care zicea: „Lăudaţi^(H) pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi care vă temeţi de El, mici şi^(I) mari!” ⁶ Şi^(J) am auzit ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: „Aleluia! Domnul^(K), Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească. ⁷ Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă! Căci a^(L) venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit ⁸ şi i s-a dat^(M) să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat.” (Inul^(N) subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor.) ⁹ Apoi mi-a zis: „Scrie: ‘Ferice^(O) de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!’ Apoi mi-a zis: ‘Acestea^(P) sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!’ ” ¹⁰ Şi m-am^(Q) aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: „Fereşte-te^(R) să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi care^(S) păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te!” (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.) ¹¹ Apoi^(T) am văzut cerul deschis şi iată că s-a arătat un^(U) cal alb! Cel ce sta pe el se cheamă „Cel credincios^(V)” şi „Cel adevărat” şi El judecă^(W) şi Se luptă cu dreptate. ¹² Ochii^(X) Lui erau ca para focului; capul^(Y) îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti şi^(Z) purta un nume scris pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur. ¹³ Era^(AA) îmbrăcat cu o haină muiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul^(AB) lui Dumnezeu”. ¹⁴ Oştile^(AC) din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate^(AD) cu in subţire, alb şi curat. ¹⁵ Din gura^(AE) Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care^(AF) le va cârmui cu un toiag de fier. Şi^(AG) va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. ¹⁶ Pe haină şi pe coapsă avea^(AH) scris numele acesta: „Împăratul^(AI) împăraţilor şi Domnul domnilor”. ¹⁷ Apoi am văzut un înger, care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare şi a zis tuturor^(AJ) păsărilor, care zburau prin mijlocul cerului: „Veniţi^(AK), adunaţi-vă la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu, ¹⁸ ca^(AL) să mâncaţi carnea împăraţilor, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a călăreţilor şi carnea a tot felul de oameni, slobozi şi robi, mici şi mari!” ¹⁹ Şi^(AM) am văzut fiara şi pe împăraţii pământului şi oştile lor, adunate ca să facă război cu Cel ce şedea călare pe cal şi cu oastea Lui. ²⁰ Şi^(AN) fiara a fost prinsă. Şi, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei şi^(AO) se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia^(AP) au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care^(AQ) arde cu pucioasă. ²¹ Iar ceilalţi au fost ucişi^(AR) cu sabia, care ieşea din gura Celui ce şedea călare pe cal. Şi toate^(AS) păsările s-au^(AT) săturat din carnea lor.

20 Apoi am văzut pogorându-se din cer un înger, care^(AU) ţinea în mână cheia Adâncului şi un lanţ mare. ² El a pus mâna pe balaur^(AV), pe şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani. ³ L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo şi a pecetluit^(AW) intrarea deasupra lui, ca^(AX) să nu mai înşele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea, trebuie să fie dezlegat pentru puţină vreme. ⁴ Şi am văzut nişte scaune^(AY) de domnie; şi celor ce au şezut pe ele, li s-a dat judecata^(AZ). Şi am văzut sufletele^(BA) celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi ale celor ce^(BB) nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei^(BC) şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au^(BD) împărăţit cu Hristos o mie de ani. ⁵ Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere. ⁶ Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte^(BE) n-are nicio putere; ci vor fi preoţi^(BF) ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi^(BG) vor împărăţi cu El o mie de ani. ⁷ Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana^(BH) va fi dezlegat ⁸ şi va ieşi din temniţa lui ca să^(BI) înşele neamurile, care sunt în cele patru colţuri ale pământului, pe Gog^(BJ) şi pe Magog, ca să-i^(BK) adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. ⁹ Şi^(BL) ei s-au suit pe faţa pământului şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea preaiubită. Dar din cer s-a pogorât un foc care i-a mistuit. ¹⁰ Şi^(BM) diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde^(BN) sunt fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi^(BO) zi şi noapte în vecii vecilor. ¹¹ Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au^(BP) fugit dinaintea Lui şi^(BQ) nu s-a mai găsit loc pentru ele. ¹² Şi am văzut pe morţi, mari^(BR) şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte^(BS) cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă^(BT) carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după^(BU) faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. ¹³ Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea^(BV) şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după^(BW) faptele lui. ¹⁴ Şi Moartea^(BX) şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul^(BY) de foc este moartea a doua. ¹⁵ Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii a fost aruncat^(BZ) în iazul de foc.

21 Apoi am^(CA) văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că^(CB) cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră şi marea nu mai era. ² Şi eu am văzut^(CC) coborându-se, din cer de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită^(CD) ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. ³ Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul^(CE) lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. ⁴ El^(CF) va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi^(CG) moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici^(CH) tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” ⁵ Cel ce^(CI) şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată^(CJ), Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste^(CK) cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate”. ⁶ Apoi mi-a zis: „S-a^(CL) isprăvit! Eu^(CM) sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete, îi voi^(CN) da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. ⁷ Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu^(CO) voi fi Dumnezeul lui şi el va fi fiul Meu. ⁸ Dar^(CP) cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul^(CQ) care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.” ⁹ Apoi unul din cei^(CR) şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit şi a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt mireasa^(CS), nevasta Mielului!” ¹⁰ Şi m-a dus, în^(CT) Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat cetatea^(CU) sfântă, Ierusalimul, care se pogora din cer de la Dumnezeu, ¹¹ având^(CV) slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră prea scumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul. ¹² Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece^(CW) porţi şi la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel. ¹³ Spre^(CX) răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi şi spre apus, trei porţi. ¹⁴ Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii şi pe ele^(CY) erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului. ¹⁵ Îngerul, care vorbea cu mine, avea^(CZ) ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei. ¹⁶ Cetatea era în patru colţuri şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini^[a]. Lungimea, lărgimea şi înălţimea erau deopotrivă. ¹⁷ I-a măsurat şi zidul, şi a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul. ¹⁸ Zidul era zidit de iaspis şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată. ¹⁹ Temeliile^(DA) zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia, de halchedon; a patra, de smarald; ²⁰ a cincea, de sardonix; a şasea, de a şaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist. ²¹ Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii^(DB) era de aur curat, ca sticla străvezie. ²² În cetate n-am văzut niciun^(DC) Templu, pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul sunt Templul ei. ²³ Cetatea^(DD) n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună ca s-o lumineze, căci o luminează slava lui Dumnezeu şi făclia ei este Mielul. ²⁴ Neamurile^(DE) vor umbla în lumina ei şi împăraţii pământului îşi vor aduce slava şi cinstea lor în ea. ²⁵ Porţile^(DF) ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi^(DG) noapte. ²⁶ În ea vor aduce^(DH) slava şi cinstea neamurilor. ²⁷ Nimic întinat nu^(DI) va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună, ci numai cei scrişi în cartea^(DJ) vieţii Mielului.

22 Şi mi-a arătat un râu^(DK) cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului. ² În^(DL) mijlocul pieţii cetăţii şi pe cele două maluri ale râului, era pomul^(DM) vieţii, rodind douăsprezece feluri de rod şi dând rod în fiecare lună; şi frunzele pomului slujesc la^(DN) vindecarea neamurilor. ³ Nu^(DO) va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul^(DP) de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea. Robii Lui Îi vor sluji. ⁴ Ei vor^(DQ) vedea faţa Lui şi^(DR) Numele Lui va fi pe frunţile lor. ⁵ Acolo nu va mai fi noapte^(DS). Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul^(DT) Dumnezeu îi va lumina. Şi^(DU) vor împărăţi în vecii vecilor. ⁶ Şi îngerul mi-a zis: „Aceste^(DV) cuvinte sunt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul, Dumnezeul duhurilor prorocilor, a^(DW) trimis pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând”. ⁷ „Şi iată^(DX), Eu vin curând!^[b] Ferice^(DY) de cel ce păzeşte cuvintele prorociei din cartea aceasta!” ⁸ Eu, Ioan, am auzit şi am văzut lucrurile acestea. Şi după ce le-am auzit şi le-am văzut, m-am^(DZ) aruncat la picioarele îngerului care mi le arăta, ca să mă închin lui. ⁹ Dar el mi-a zis: „Fereşte-te^(EA) să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, prorocii, şi cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.” ¹⁰ Apoi^(EB) mi-a zis: „Să nu pecetluieşti cuvintele prorociei din cartea^(EC) aceasta. Căci vremea este aproape. ¹¹ Cine^(ED) este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe!” ¹² „Iată^(EE) Eu vin curând şi răsplata^(EF) Mea este cu Mine, ca să^(EG) dau fiecăruia după fapta lui. ¹³ Eu^(EH) sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul”. ¹⁴ Ferice^(EI) de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la^(EJ) pomul vieţii şi^(EK) să intre pe porţi în cetate! ¹⁵ Afară^(EL) sunt câinii^(EM), vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună! ¹⁶ „Eu^(EN) , Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu^(EO) sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul^(EP) strălucitor de dimineaţă”. ¹⁷ Şi Duhul şi Mireasa^(EQ) zic: „Vino!” Şi cine aude să zică: „Vino!” Şi^(ER) celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieţii fără plată! ¹⁸ Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă^(ES) va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va^(ET) adăuga urgiile scrise în cartea^(EU) aceasta. ¹⁹ Şi, dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta. ²⁰ Cel ce adevereşte aceste lucruri, zice: „Da^(EV), Eu vin curând”. Amin!^(EW) Vino^(EX), Doamne Isuse! ²¹ Harul^(EY) Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.