Amos 1-9
Nouă Traducere În Limba Română
1 Cuvintele lui Amos, unul dintre păstorii din Tekoa, – ceea ce a văzut el cu privire la Israel, pe vremea lui Uzia, regele lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Iehoaş[a], regele lui Israel, cu doi ani înaintea cutremurului[b]. 2 El a zis:
„Domnul răcneşte din Sion
şi glasul Lui răsună din Ierusalim.
Păşunile păstorilor jelesc[c],
iar vârful Carmelului este uscat.
Judecată împotriva vecinilor lui Israel: împotriva Aramului
3 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Damascului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a treierat Ghiladul
cu treierătoarea de fier.
4 Voi trimite foc în Casa lui Hazael,
care va mistui fortăreţele lui Ben-Hadad.
5 Voi sfărâma zăvoarele Damascului;
îl voi nimici pe cel ce locuieşte[d] în câmpia Aven[e]
şi pe cel ce ţine sceptrul în Bet-Eden.
Poporul lui Aram va merge în captivitate la Chir, zice Domnul.»
Judecată împotriva Filistiei
6 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Gazei,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a dus în exil comunităţi întregi,
ca să le dea pe mâna Edomului.
7 Voi trimite foc în zidurile Gazei,
care îi va mistui fortăreţele.
8 Îl voi nimici pe locuitorul din[f] Aşdod
şi pe cel ce ţine sceptrul în Aşchelon,
Îmi voi întoarce mâna împotriva Ekronului,
iar rămăşiţa filistenilor va pieri, zice Stăpânul Domn.»
Judecată împotriva Tirului
9 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Tirului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a dus în exil comunităţi întregi, dându-le Edomului
şi nu şi-a adus aminte de legământul frăţesc[g].
10 Voi trimite foc asupra zidurilor Tirului,
care îi va mistui fortăreţele.»
Judecată împotriva Edomului
11 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Edomului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că l-a urmărit cu sabia pe fratele său,
înăbuşindu-şi îndurarea,
pentru că s-a lăsat mereu condus de mânie
şi nu şi-a înăbuşit furia.
12 Voi trimite foc în Teman,
care va mistui fortăreţele Boţrei.»
Judecată împotriva amoniţilor
13 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale amoniţilor,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a spintecat pântecele femeilor însărcinate din Ghilad,
ca să-şi lărgească hotarul.
14 Voi aprinde un foc pe zidurile Rabei,
care îi va mistui fortăreţele
în mijlocul strigătelor de război din ziua bătăliei,
în mijlocul vijeliei din ziua furtunii.
15 Regele[h] lor va merge în exil
împreună cu căpeteniile sale», zice Domnul.
Judecată împotriva Moabului
2 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Moabului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a ars până şi oasele regelui Edomului,
făcându-le scrum.[i]
2 Voi trimite foc în Moab,
care va mistui fortăreţele Cheriotului[j].
Moab va muri în mijlocul încleştării,
în mijlocul strigătelor de război şi al sunetului de corn.
3 Îl voi nimici pe judecător din mijlocul lui
şi îi voi omorî toate căpeteniile împreună cu el», zice Domnul.
Judecată împotriva lui Iuda
4 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale lui Iuda,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că au respins Legea Domnului
şi nu au păzit hotărârile Lui
şi pentru că s-au lăsat duşi în rătăcire de idolii lor mincinoşi,
după care au umblat şi strămoşii lor.
5 Voi trimite foc în Iuda
şi va mistui fortăreţele Ierusalimului.»
Judecată împotriva Israelului
6 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că l-au vândut pe cel drept pe arginţi,
iar pe cel sărac – pentru o pereche de sandale.
7 Ei calcă în picioare, în pulberea pământului, capetele celor săraci[k]
şi dau la o parte dreptul celor oprimaţi[l].
Şi fiul, şi tatăl merg la aceeaşi fată,
ca să profaneze Numele Meu cel sfânt.[m]
8 Pe hainele luate drept garanţie,
se tolănesc lângă orice altar,[n]
iar vinul luat din amenzi[o]
îl beau în templul zeilor lor.
9 Eu i-am nimicit pe amoriţi dinaintea lor,
deşi erau înalţi ca cedrii
şi puternici ca stejarii.
Deasupra, le-am nimicit roadele,
iar dedesubt – rădăcinile.
10 Eu v-am scos din ţara Egiptului
şi v-am purtat prin pustie timp de patruzeci de ani,
ca să vă dau în stăpânire ţara amoriţilor.
11 Am ridicat profeţi dintre fiii voştri
şi nazirei[p] dintre tinerii voştri.
Nu este aşa, israeliţilor? zice Domnul.
12 Dar voi le-aţi dat nazireilor să bea vin
şi le-aţi poruncit profeţilor să nu mai profeţească!
13 Iată, vă voi zdrobi
aşa cum zdrobeşte carul când este încărcat cu snopi.[q]
14 Cel iute nu va putea să fugă,
cel tare nu se va putea baza pe tăria lui,
iar cel puternic nu-şi va putea scăpa viaţa.
15 Cel ce mânuieşte arcul nu va putea să ţină piept,
pedestraşul cel iute nu va putea scăpa,
iar călăreţul nu-şi va putea salva viaţa.
16 Chiar şi cel mai curajos dintre războinici
va fugi în pielea goală în ziua aceea, zice Domnul.»“
Vina şi pedeapsa Israelului
3 „Israeliţilor, ascultaţi acum acest cuvânt pe care l-a rostit Domnul împotriva voastră, împotriva întregului clan pe care Eu l-am scos din ţara Egiptului:
2 «Numai pe voi vă cunosc[r]
dintre toate clanurile pământului;
de aceea vă voi şi pedepsi
pentru toate fărădelegile voastre.
3 Merg oare doi oameni împreună,
dacă nu s-au înţeles la aceasta?
4 Oare răcneşte leul în pădure
când nu are pradă?
Oare se aude glasul leului tânăr din vizuina lui,
dacă nu a prins ceva?
5 Oare cade pasărea în cursa de pe pământ,
dacă nu i s-a întins un laţ?
Se ridică oare laţul de la pământ
fără să se fi prins ceva în el?
6 Dacă sună cornul în cetate,
oare nu tremură poporul?
Dacă vine o nenorocire în cetate,
oare nu Domnul a dat-o?
7 Căci Stăpânul Domn nu face nimic
fără să-Şi descopere hotărârea
robilor Săi, profeţii.
8 Leul a răcnit –
cine nu se va teme?
Stăpânul Domn a vorbit –
cine ar putea să nu profeţească?
9 Proclamaţi în fortăreţele Aşdodului
şi în fortăreţele ţării Egiptului astfel:
‘Adunaţi-vă pe munţii Samariei
şi uitaţi-vă la numeroasele tulburări din mijlocul ei
şi la asuprirea care este în ea!’
10 Nu ştiu să facă dreptate, zice Domnul,
ei, care strâng în fortăreţele lor lucruri luate prin asuprire şi jaf.»
11 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Un duşman va înconjura ţara,
îţi va doborî puterea,
iar fortăreţele tale vor fi jefuite!»
12 Aşa vorbeşte Domnul:
«Aşa cum păstorul scapă din gura leului
doar două picioare sau o bucată de ureche,
tot aşa vor fi izbăviţi şi israeliţii,
cei ce stau în Samaria, pe marginea patului,
şi în Damasc, pe canapea.[s]
13 Ascultaţi şi mărturisiţi împotriva Casei lui Iacov, zice Stăpânul Domn, Dumnezeul Oştirilor[t].
14 În ziua când îl voi pedepsi pe Israel pentru nelegiuirile lui,
voi aduce pedeapsa şi asupra altarelor din Betel;
coarnele altarului vor fi retezate
şi vor cădea la pământ.
15 Voi surpa reşedinţa de iarnă
şi reşedinţa de vară.
Palatele împodobite cu fildeş vor fi distruse,
iar casele cele mari vor fi spulberate, zice Domnul.»
4 «Ascultaţi cuvântul acesta,
juncane din Başan, de pe muntele Samaria,
voi, femeilor, care asupriţi pe sărmani,
care zdrobiţi pe săraci
şi ziceţi soţilor voştri:
‘Aduceţi-ne ceva de băut!’»
2 Stăpânul Domn a jurat pe sfinţenia Sa astfel:
«Iată vin zile pentru voi
când vă vor trage cu cârlige,
iar pe ultimele dintre voi – cu cârlige de pescuit.
3 Veţi ieşi prin spărturile zidului,
fiecare drept înainte,
şi veţi fi alungate în Harmon[u], zice Domnul.
4 Duceţi-vă la Betel şi păcătuiţi!
Duceţi-vă la Ghilgal şi păcătuiţi şi mai mult!
Aduceţi-vă dimineaţa jertfele
şi daţi-vă zeciuielile la fiecare trei zile[v]!
5 Aduceţi jertfă de mulţumire din pâine dospită
şi lăudaţi-vă cu darurile de bunăvoie,
trâmbiţaţi despre ele,
căci aceasta vă place, israeliţilor, zice Stăpânul Domn.
Eşecul Israelului în a învăţa prin disciplinare
6 Prin urmare, şi Eu v-am trimis foamete[w] în toate cetăţile voastre
şi am adus lipsă de pâine în toate locurile voastre.
Dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
7 Mai mult, tot Eu am oprit ploaia pentru voi,
când mai erau încă trei luni până la seceriş.
Am dat ploaie peste o cetate,
dar peste o alta n-am lăsat să plouă;
peste un ogor a plouat,
însă alt ogor nu a avut parte de ploaie şi s-a uscat.
8 Două-trei cetăţi s-au dus însetate la o alta ca să bea apă,
dar nu s-au săturat.
Cu toate acestea, nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
9 De multe ori v-am lovit grădinile şi viile
cu filoxera şi cu mana.[x]
Apoi lăcustele v-au devorat smochinii şi măslinii,
dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
10 Am trimis împotriva voastră molima,
ca şi în Egipt.
I-am ucis pe tinerii voştri cu sabia
şi am tăiat caii voştri căzuţi ca pradă.
Am ridicat duhoarea taberelor voastre până la nările voastre,
dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
11 Pe unii dintre voi i-am nimicit,
cum a nimicit Dumnezeu Sodoma şi Gomora.
Aţi ajuns ca tăciunele scos din jar,
dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
12 De aceea îţi voi face astfel, Israele,
şi, pentru că îţi voi face astfel,
pregăteşte-te să-L întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!
13 Căci iată că El este Cel Ce a întocmit munţii,
Cel Ce a creat vântul
şi i-a descoperit omului gândul Său,
Cel Ce a prefăcut răsăritul în întuneric
şi Cel Ce umblă pe înălţimile pământului –
Domnul, Dumnezeul Oştirilor, este Numele Său.»
Chemare la pocăinţă
5 Ascultaţi cuvântul acesta pe care-l rostesc cu privire la voi, un cântec de jale pentru Casa lui Israel!
2 A căzut fecioara lui Israel
şi niciodată nu se va mai ridica!
A fost părăsită în propria-i ţară
şi nu este nimeni care s-o ridice!
3 Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Cetatea care scotea o mie de luptători pentru Casa lui Israel
va rămâne doar cu o sută,
iar cea care scotea o sută
va rămâne doar cu zece.»
4 Aşa vorbeşte Domnul către Casa lui Israel:
«Căutaţi-Mă, ca să trăiţi!
5 Nu căutaţi Betelul,
nu vă duceţi la Ghilgal
şi nu treceţi la Beer-Şeba,
căci Ghilgalul va merge cu siguranţă în captivitate,
iar Betelul va ajunge în nenorocire[y].
6 Căutaţi-L pe Domnul, ca să trăiţi,
ca nu cumva El să treacă prin Casa lui Iosif[z] ca un foc
şi să o mistuie,
fără să fie nimeni în Betel care să stingă focul.»
7 Ei sunt cei ce prefac judecata în pelin
şi aruncă dreptatea la pământ!
8 El însă este Cel Ce a făcut Pleiadele şi Orionul,
Cel Ce preface întunericul în dimineaţă
şi preschimbă ziua în noapte,
Cel Ce cheamă apele mării
şi le varsă pe suprafaţa pământului –
Domnul este Numele Lui!
9 El aduce într-o clipă prăpădul peste cel tare
şi face să vină devastarea peste fortăreaţă.
10 Ei îl urăsc pe cel ce decide la poarta cetăţii[aa]
şi le este scârbă de cel ce vorbeşte cu corectitudine.
11 De aceea, pentru că l-aţi călcat în picioare pe cel sărac
şi aţi luat de la el taxe în grâne,
chiar dacă aţi construit case de piatră,
nu veţi locui în ele;
chiar dacă aţi sădit vii plăcute,
nu veţi bea din vinul lor!
12 Căci Eu ştiu cât de multe sunt nelegiuirile voastre
şi cât de mari sunt păcatele voastre!
Voi îl asupriţi pe cel drept, luaţi mită
şi îi nedreptăţiţi pe cei nevoiaşi la poarta cetăţii.
13 De aceea, în vremuri ca acestea, cel prudent rămâne tăcut,
căci sunt vremuri rele.
14 Căutaţi binele, şi nu răul,
ca să trăiţi!
Astfel Domnul, Dumnezeul Oştirilor, va fi cu voi,
aşa cum spuneţi că este!
15 Urâţi răul, iubiţi binele
şi statorniciţi dreptatea la poarta cetăţii!
Poate că Domnul, Dumnezeul Oştirilor, va arăta bunăvoinţă
faţă de rămăşiţa lui Iosif.
16 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Stăpânul:
«În toate pieţele va fi jale
şi pe toate uliţele oamenii vor zice: ‘Vai! Vai!’
Ei îl vor chema pe plugar la plâns,
iar pe cei ce ştiu să bocească, îi vor chema la jale.
17 În toate viile va fi vaiet,
pentru că Eu voi trece prin mijlocul vostru», zice Domnul.
Ziua Domnului
18 «Vai de cei ce tânjesc după ziua Domnului!
De ce tânjiţi după ziua Domnului?
Ea va fi întuneric, şi nu lumină!
19 Va fi ca un om care fuge din faţa unui leu,
dar apoi se întâlneşte cu un urs;
la urmă ajunge acasă,
îşi sprijină mâna de zid,
dar îl muşcă un şarpe.
20 Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, şi nu lumină,
un întuneric adânc fără pic de licărire?
21 Urăsc, dispreţuiesc sărbătorile voastre
şi nu pot să sufăr adunările voastre de sărbătoare.
22 Chiar dacă Îmi aduceţi arderi de tot şi daruri de mâncare,
nu le voi accepta,
iar la jertfele de pace[ab] din viţeii voştri îngrăşaţi
nu mă voi uita!
23 Depărtaţi de la Mine sunetul cântecelor voastre!
Nu voi asculta melodia harfelor voastre!
24 Ci lăsaţi judecata să se rostogolească ca apele,
şi dreptatea – ca un torent care nu seacă niciodată!
25 Mi-aţi adus voi jertfe şi daruri de mâncare
timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?
26 Aţi purtat pe Sikut, regele vostru,
şi pe Chiyun[ac], steaua zeului vostru,
chipurile idoleşti pe care vi le-aţi făcut![ad]
27 De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Damasc!»,
zice Domnul, al Cărui Nume este Dumnezeul Oştirilor.
Vai de cei ce trăiesc fără grijă
6 «Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion,
de cei ce se cred la adăpost pe Muntele Samaria,
oameni distinşi ai celui mai de seamă dintre neamuri,
la care apelează Casa lui Israel!
2 Treceţi la Kalne şi priviţi!
Mergeţi de acolo la marele Hamat
şi coborâţi apoi la Gatul filistenilor!
Sunt ele mai bune decât cele două regate ale voastre?
Sau sunt hotarele lor mai mari decât hotarele voastre?
3 Aţi dat deoparte ziua cea rea[ae]
şi aţi adus aproape tronul violenţei!
4 Ei se întind pe paturi încrustate cu fildeş,
se tolănesc în aşternuturile lor,
mănâncă miei din turmă
şi viţei din grajduri.
5 Petrec[af] în sunetul harfei[ag],
şi, asemenea lui David, improvizează la instrumentele muzicale!
6 Beau vin din cupe mari
şi se ung cu cele mai bune uleiuri,
dar nu sunt mâhniți din pricina dezastrului lui Iosif!
7 De aceea, ei vor merge acum în captivitate în fruntea captivilor,
şi vor înceta astfel strigătele de veselie şi lenevirea!»
Domnul detestă mândria lui Israel
8 Stăpânul Domn a jurat pe Sine Însuşi. Astfel zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor:
«Mi-e scârbă de mândria lui Iacov
şi îi urăsc fortăreţele;
voi da pe mâna duşmanului cetatea
şi tot ce este în ea!
9 Dacă vor mai fi lăsaţi zece bărbaţi într-o casă şi aceia vor muri! 10 Iar când ruda vreunuia va veni să-i scoată trupul[ah] din casă, ca să-l ardă,[ai] şi-l va întreba pe cel care încă mai este ascuns în nişa casei: ‘Mai este cineva cu tine?’, i se va răspunde: ‘Nu!’. Atunci ruda va zice: ‘Tăcere! Nu trebuie să pomenim Numele Domnului!’»
11 Căci iată că Domnul porunceşte:
«Casa cea mare va fi prefăcută în fărâme,
iar casa cea mică[aj] – în bucăţele!»
12 «Pot caii să alerge pe stâncă
sau poate cineva să are acolo cu boii[ak]?
Totuşi voi aţi prefăcut judecata în otravă,
iar rodul dreptăţii – în pelin.
13 Voi vă bucuraţi de ceea ce s-a întâmplat la Lo Debar[al]
şi ziceţi: ‘Oare nu prin puterea noastră am cucerit noi Karnaimul[am]?’
14 Dar iată că voi ridica împotriva ta, Casă a lui Israel,
zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor,
un neam care te va asupri
de la Lebo Hamat[an] până la Valea Arabei[ao].»“
Lăcustele, focul şi firul cu plumb
7 Stăpânul Domn mi-a arătat următoarele: am văzut că El pregătea nişte lăcuste, tocmai în perioada când începea să crească otava; era otava care răsărise după ce fusese cosită partea regelui. 2 După ce lăcustele au terminat de mâncat toată verdeaţa din ţară, am zis:
– Stăpâne Doamne, iartă, Te rog! Cum ar putea Iacov să rămână în picioare? Căci este atât de neînsemnat!
3 Atunci Domnului I-a părut rău de lucrul acesta. Şi Stăpânul Domn a zis:
– Nu se va întâmpla aceasta!
4 Stăpânul Domn mi-a arătat următoarele: am văzut că Stăpânul Domn chema pedeapsa prin foc; acesta devora adâncul cel mare şi mistuia ţinutul.[ap] 5 Am zis:
– Stăpâne Doamne, opreşte-Te, Te rog! Cum ar putea Iacov să rămână în picioare? Căci este atât de neînsemnat!
6 Atunci Domnului I-a părut rău şi de lucrul acesta. Şi Stăpânul Domn a zis:
– Nu se va întâmpla nici aceasta!
7 După aceea mi-a arătat următoarele: am văzut că Stăpânul stătea lângă un zid şi avea în mână un fir cu plumb, cu care fusese verificat zidul. 8 Domnul m-a întrebat:
– Ce vezi tu, Amos?
– Un fir cu plumb, am răspuns eu.
Atunci Stăpânul mi-a zis:
– Iată, voi pune firul cu plumb în mijlocul poporului meu, Israel! Nu-l voi mai cruţa!
9 Înălţimile lui Isaac[aq] vor fi pustiite,
iar sanctuarele lui Israel vor fi nimicite;
Mă voi ridica cu sabia împotriva Casei lui Ieroboam.
Amos şi Amaţia
10 Amaţia, preotul de la Betel, a trimis mesageri la Ieroboam, regele lui Israel, ca să i se spună: „Amos unelteşte împotriva ta în mijlocul Casei lui Israel; ţara nu mai poate suporta toate cuvintele lui! 11 Căci iată ce spune Amos:
«Ieroboam[ar] va pieri de sabie,
iar Israel va fi dus, în mod sigur, în captivitate,
departe de ţara sa!»“
12 Apoi Amaţia i-a zis lui Amos:
– Pleacă, văzătorule! Întoarce-te în ţara lui Iuda! Mănâncă-ţi acolo pâinea şi acolo să profeţeşti! 13 Să nu mai profeţeşti la Betel, căci el este sanctuarul regelui şi templul regatului!
14 Amos i-a răspuns lui Amaţia, zicând:
– Eu n-am fost nici profet, nici fiu de profet, ci oier şi îngrijitor de sicomori. 15 Dar Domnul m-a luat de la oi şi mi-a zis: „Du-te şi profeţeşte poporului meu, Israel!“ 16 Acum, ascultă Cuvântul Domnului! Tu zici:
„Să nu profeţeşti împotriva lui Israel
şi să nu predici împotriva Casei lui Isaac!“
17 De aceea, aşa vorbeşte Domnul:
„Soţia ta va deveni o prostituată în cetate,
iar fiii tăi şi fiicele tale vor cădea răpuşi de sabie!
Ogorul tău va fi împărţit cu funia de măsurat,
şi tu însuţi vei muri pe un meleag necurat.
Iar Israel va fi dus, în mod sigur, în captivitate,
departe de ţara sa“
Coşul cu fructe coapte
8 Stăpânul Domn mi-a mai arătat următorul lucru: am văzut un coş cu fructe coapte. 2 El m-a întrebat:
– Ce vezi tu, Amos?
– Un coş cu fructe coapte, am răspuns eu.
Atunci Domnul mi-a zis:
– Vine sfârşitul[as] poporului Meu, Israel! Nu-l voi mai cruţa!
3 În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, cântecele de la Templu[at] se vor preface în urlete. Vor fi o mulţime de hoituri aruncate peste tot! Tăcere!
4 Ascultaţi aceasta, voi, care-i călcaţi în picioare pe sărmani
şi-i prăpădiţi pe săracii din ţară.
5 Voi ziceţi: „Când va trece luna nouă[au],
ca să putem vinde grâne?
Cât mai este din Sabat,
ca să deschidem grânarele,
să micşorăm cantitatea[av],
să mărim preţul[aw],
să măsluim cumpăna ca să înşelăm,
6 să-i cumpărăm pe săraci pe argint
şi pe sărmani – pentru o pereche de sandale
şi să vindem codină în loc de grâne?“
7 Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lui!“
8 „Să nu tremure ţara din pricina aceasta
şi să nu jelească toţi cei ce locuiesc în ea?
Să nu se ridice ca Nilul tot ce este în ţară,
să nu se învolbureze şi apoi să se retragă
precum Râul Egiptului?[ax]
9 În ziua aceea, zice Stăpânul Domn,
voi face să apună soarele la amiază
şi voi întuneca pământul în miezul zilei.
10 Voi preface sărbătorile voastre în bocet
şi toate cântecele voastre – în cântece de jale.
Voi face ca toate coapsele să fie acoperite cu saci
şi toate capetele să fie rase.
Voi face vremea aceea ca jalea pentru singurul fiu,
iar sfârşitul ei – ca o zi amară.“
11 „Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn,
când voi trimite foamete în ţară,
dar nu foame după pâine şi nu sete după apă,
ci după auzirea cuvintelor Domnului.
12 Ei vor umbla şovăind de la o mare la alta,
vor cutreiera de la nord la răsărit,
căutând Cuvântul Domnului,
dar nu-l vor găsi.
13 În ziua aceea,
fecioarele frumoase şi tinerii
vor leşina de sete.
14 Cei ce obişnuiau să jure pe ruşinea[ay] Samariei
şi să zică: «Viu este zeul tău, Dane!»
sau «Vie este calea ta[az], Beer-Şeba!»,
aceia vor cădea
şi nu se vor mai ridica.“
Israel va fi distrus
9 L-am văzut pe Stăpânul stând lângă altar. El a zis:
„Loveşte capitelurile stâlpilor,
ca să se clatine pragurile!
Năruieşte-le peste capetele tuturor!
Pe cei ce vor scăpa îi voi ucide cu sabia.
Nici unul dintre ei nu va putea să fugă
şi nici unul nu va reuşi să scape.
2 Chiar dacă ar săpa până în Locuinţa Morţilor[ba],
şi de acolo mâna Mea îi va apuca!
Chiar dacă s-ar sui în ceruri,
şi de acolo îi voi coborî!
3 Chiar dacă s-ar ascunde pe vârful Carmelului
şi acolo îi voi căuta şi-i voi lua!
Chiar dacă s-ar ascunde dinaintea ochilor Mei pe fundul mării,
şi acolo voi porunci şarpelui[bb] să-i muşte!
4 Chiar dacă ar merge în captivitate în faţa duşmanilor lor,
şi acolo voi porunci sabiei să-i ucidă!
Îmi voi aţinti privirea asupra lor,
ca să le fac rău, şi nu bine!“
5 Stăpânul, Domnul Oştirilor,
este Cel Ce atinge pământul, şi el se topeşte,
iar toţi locuitorii lui jelesc.
Tot ce este în el se învolburează precum Nilul
şi se retrage ca Râul Egiptului.
6 El este Cel Ce Şi-a zidit scările[bc] în ceruri
şi Şi-a întemeiat bolta[bd] deasupra pământului!
El este Cel Ce cheamă apele mării
şi le revarsă pe suprafaţa pământului!
Domnul este Numele Lui!
7 „Israeliţilor, nu sunteţi voi pentru Mine
ca şi cuşiţii[be]? zice Domnul.
Nu l-am scos Eu pe Israel din ţara Egiptului
cum i-am scos pe filisteni din Caftor[bf]
şi pe aramei din Chir?
8 Iată, ochii Stăpânului Domn
sunt peste regatul păcătos!
Îl voi nimici
de pe faţa pământului!
Totuşi nu voi nimici de tot
Casa lui Iacov, zice Domnul.
9 Căci iată că Eu voi porunci
şi voi scutura Casa lui Israel
între toate neamurile,
aşa cum se scutură ciurul,
fără să cadă nici un bob pe pământ!
10 De sabie vor pieri
toţi păcătoşii din poporul Meu,
toţi cei ce zic:
«Nu se va apropia de noi nenorocirea şi nu ne va ajunge!»
Restaurarea lui Israel
11 În ziua aceea, voi ridica
cortul căzut al lui David.
Îi voi repara crăpăturile,
îi voi ridica ruinele
şi-l voi reclădi aşa cum era în vremurile de odinioară,
12 ca astfel să ia în stăpânire rămăşiţa Edomului[bg],
precum şi toate neamurile peste care este chemat Numele Meu“,
zice Domnul, Cel Care face aceste lucruri.
13 „Iată, vin zile, zice Domnul,
când cel ce ară îl va ajunge pe cel ce culege,
iar negustorul de struguri – pe cel ce împrăştie sămânţa.
Munţii vor picura must,
iar acesta se va scurge din toate dealurile.
14 Îi voi aduce înapoi pe captivii poporului Meu, Israel;
ei vor rezidi cetăţile pustiite şi vor locui în ele.
Vor planta vii şi vor bea din vinul lor;
vor sădi grădini şi vor mânca din roadele lor.
15 Eu îi voi sădi în patria lor
şi nu vor mai fi dezrădăcinaţi
din ţara pe care le-am dat-o“,
zice Domnul, Dumnezeul tău.
Footnotes
- Amos 1:1 Ebr.: Ioaş, o variantă a lui Iehoaş
- Amos 1:1 Vezi Zah. 14:5
- Amos 1:2 Sau: se usucă
- Amos 1:5 Sau: pe cel ce stăpâneşte (regele)
- Amos 1:5 Aven înseamnă răutate
- Amos 1:8 Sau: pe cel ce stăpâneşte în (sau: pe regele din)
- Amos 1:9 Vezi 1 Regi 5:1, 12
- Amos 1:15 Sau: Milcom (Moleh, zeul suprem al amoniţilor); ebr.: Malcam
- Amos 2:1 În sensul că nu a permis ca acesta să fie înmormântat în mod onorabil
- Amos 2:2 Sau: cetăţilor
- Amos 2:7 Sensul versului în ebraică este nesigur; sau: Ei calcă în picioare, cum ar călca pulberea pământului, capetele celor săraci; sau: Ei tânjesc după pulberea pământului de pe capetele celor săraci, în ideea că sunt atât de lacomi încât nici măcar atât nu i-ar lăsa celui sărac; sau: Ei tânjesc să vadă pulberea pământului pe capetele celor săraci
- Amos 2:7 Sensul versului în ebraică este nesigur
- Amos 2:7 Vezi Lev. 18:7-8
- Amos 2:8 Vezi Ex. 22:26-27; Deut. 24:12-13, 17
- Amos 2:8 Sau: despăgubiri; sau: restituiri, pretinse în mod nedrept
- Amos 2:11 Vezi Num. 6:1-21; Jud. 13:5
- Amos 2:13 Sensul în ebraică al versetului este nesigur
- Amos 3:2 Sau: v-am ales
- Amos 3:12 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur; sau: patului / şi pe canapelele lor de Damasc (sau: canapelele lor scumpe)
- Amos 3:13 Ebr.: YHWH Ţevaot. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers; peste tot în carte
- Amos 4:3 Locaţie geografică necunoscută
- Amos 4:4 Sau, cf. Deut. 14:28: ani
- Amos 4:6 Lit.: dinţi curaţi (fără mâncare printre ei)
- Amos 4:9 Sau: V-am lovit cu filoxera şi cu mana / mulţimea grădinilor şi viilor voastre
- Amos 5:5 Ebr.: aven; Bet-Aven (Casa nelegiuirii sau Casa dezastrului) era un nume depreciativ dat Betelului (Casa lui Dumnezeu)
- Amos 5:6 Sau: Israel (Regatul de Nord), în care dominant era tribul lui Efraim, unul dintre descendenţii lui Iosif; peste tot în capitol
- Amos 5:10 Locul public unde se rezolvau cazurile civile şi penale, echivalentul tribunalelor de astăzi; peste tot în capitol
- Amos 5:22 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri
- Amos 5:26 Sikut se referă la zeul mesopotamiam Sakkut, vocalizat după modelul termenului siqquts (urâciune), iar Chiyun (Kaiwamanu) era numele mesopotamiam al planetei Saturn, zeificată
- Amos 5:26 TM; sau; Aţi purtat altarul regelui vostru / şi piedestalul idolilor voştri, steaua zeului vostru / pe care l-aţi făcut pentru voi; LXX: Aţi purtat altarul lui Moleh / şi steaua zeului vostru Refan, idolii lor pe care vi i-aţi făcut pentru voi
- Amos 6:3 În sensul că nu vor să se gândească la o asemenea zi
- Amos 6:5 Sensul termenului în ebraică este nesigur
- Amos 6:5 Sau: Cântă cu îndemânare la harfă
- Amos 6:10 Lit.: oasele
- Amos 6:10 Probabil un foc comemorativ, practica incinerării nefiind răspândită la israeliţi (vezi Ier. 34:5)
- Amos 6:11 Casa cea mare şi casa cea mică fac referire probabil la casa de vară şi la casa de iarnă (cf. 3:15)
- Amos 6:12 Sau: sau poate cineva să are marea cu boii
- Amos 6:13 Lo Debar înseamnă Nimic
- Amos 6:13 Karnaim înseamnă Două cornuri
- Amos 6:14 Sau: intrarea în Hamat
- Amos 6:14 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileii până la Marea Roşie; de obicei se referă la Valea Iordanului
- Amos 7:4 Textul se referă probabil la o secetă foarte mare
- Amos 7:9 Cu referire la Israel, Isaac fiind tatăl lui Iacov (Israel)
- Amos 7:11 Prin numele de Ieroboam poate fi desemnat şi urmaşul său (vezi v. 9 şi 2 Regi 15:8, 10)
- Amos 8:2 Joc de cuvinte între fructe coapte (qaiţ) şi sfârşit (qeţ)
- Amos 8:3 Sau: palat
- Amos 8:5 Vezi Num. 28:11-15
- Amos 8:5 Lit.: efa, unitate de măsură pentru volum; aici se referă la cantitate în general
- Amos 8:5 Lit.: şechel (gr.: siclu), greutate de bază, comună la toate popoarele semitice antice; existau mai multe tipuri de şechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obişnuit (aproximativ 12 gr) şi cel al Lăcaşului (aproximativ 10 gr); greutatea şechelului a variat în diferite vremuri şi în diferite zone
- Amos 8:8 Imaginea este aceea a inundaţiilor anuale provocate de Nil
- Amos 8:14 Sau: pe Aşima al (vezi 2 Regi 17:30); sau: pe idolul ruşinos al
- Amos 8:14 Cu referire la pelerinajul care se făcea la sanctuarul de la Beer-Şeba (vezi 5:5); sau: zeul tău
- Amos 9:2 Ebr.: Şeol
- Amos 9:3 Monstru mitic, locuitor al mării (vezi Iov. 26:13; Is. 27:1)
- Amos 9:6 Cu referire la locuinţă; sensul termenului în ebraică este nesigur
- Amos 9:6 Sensul termenului în ebraică este nesigur
- Amos 9:7 Locuitori din regiunea Nilului Superior; etiopieni
- Amos 9:7 Insula Creta
- Amos 9:12 TM; LXX: ca astfel rămăşiţa oamenilor să-l caute pe Domnul, / precum şi toate neamurile peste care este chemat Numele Meu
Obadia
Nouă Traducere În Limba Română
1 Viziunea lui Obadia.
Aşa vorbeşte Stăpânul Domn despre Edom:
Judecată împotriva Edomului
(Noi am auzit un mesaj de la Domnul.
Un mesager a fost trimis printre neamuri ca să zică:
„Ridicaţi-vă! Să pornim la luptă împotriva lui!“)
2 „Iată, te voi face mic între neamuri!
Vei fi foarte dispreţuit!
3 Aroganţa inimii tale te-a înşelat,
pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncii[a],
care ai locuinţa pe înălţimi,
pe tine care zici în inima ta:
«Cine mă va doborî la pământ?»
4 Chiar dacă te-ai înălţa precum vulturul
şi ţi-ai aşeza cuibul între stele,
şi de acolo te voi doborî! zice Domnul.
5 Dacă ar intra la tine nişte hoţi,
nişte prădători, în timpul nopţii,
(o, cum vei fi de distrus!),
n-ar fura ei doar cât ar avea nevoie?
Dacă ar veni nişte culegători de struguri la tine,
n-ar lăsa ei câţiva ciorchini neculeşi?
6 O, cât de răvăşit va fi Esau
şi cât de răscolite vor fi comorile lui ascunse!
7 Toţi cei cu care ai făcut legământ te vor izgoni până la hotar,
iar prietenii tăi de încredere te vor înşela şi te vor birui.
Cei ce mănâncă din pâinea ta îţi vor întinde o cursă[b]
de care nu-ţi vei da seama.[c]
8 În ziua aceea, zice Domnul,
oare nu-i voi distruge Eu pe înţelepţii Edomului
şi priceperea din muntele lui Esau?
9 Vitejii tăi, Temane[d], vor fi îngroziţi,
astfel că toţi cei din muntele lui Esau
vor fi ucişi în măcel.
Motivul condamnării Edomului
10 Din cauza violenţei faţă de fratele tău Iacov
vei fi acoperit de ruşine,
vei fi distrus pentru totdeauna.
11 În ziua în care ai stat deoparte,
în ziua în care străinii îi luau averea,
atunci când necunoscuţii intrau pe porţile lui
şi trăgeau la sorţi pentru Ierusalim,
ai fost şi tu ca unul dintre ei!
12 N-ar fi trebuit să priveşti mulţumit la fratele tău
în ziua nenorocirii lui,
nici să te bucuri de urmaşii lui Iuda
în ziua nimicirii lor
şi nici să te lauzi
în ziua strâmtorării lor!
13 N-ar fi trebuit să intri pe porţile poporului Meu
în ziua nenorocirii lui,
nici să priveşti mulţumit la necazul acestuia
în ziua nenorocirii sale
şi nici să pui mâna pe averea sa
în ziua nenorocirii lui!
14 N-ar fi trebuit să stai la răspântii
pentru a-i ucide pe fugarii lui,
nici să-i predai supravieţuitorii
în ziua strâmtorării lui!
Domnul va judeca toate neamurile
15 Căci ziua Domnului este aproape
pentru toate neamurile!
Cum ai făcut, aşa ţi se va face,
şi faptele tale se vor întoarce asupra capului tău!
16 După cum voi aţi băut cupa mâniei[e] pe muntele Meu cel sfânt,
tot aşa o vor bea necurmat toate neamurile.
Vor bea, vor înghiţi
şi vor fi ca şi când n-ar fi existat vreodată.
Israel restaurat
17 Dar pe muntele Sion va fi izbăvirea!
El va fi sfânt,
iar cei din Casa lui Iacov
îşi vor lua iarăşi în stăpânire proprietăţile[f]!
18 Casa lui Iacov va fi un foc,
iar Casa lui Iosif – o flacără.
Casa lui Esau va fi o mirişte
pe care o vor aprinde şi o vor mistui,
şi nu va mai rămâne nici un supravieţuitor
al Casei lui Esau,
căci Domnul a vorbit!
19 Cei din Neghev[g] vor lua în stăpânire
muntele lui Esau,
iar cei din zona deluroasă[h] vor lua în stăpânire
ţara filistenilor!
Ei vor lua stăpânire ţinutul lui Efraim şi ţinutul Samariei,
iar Beniamin va lua în stăpânire Ghiladul!
20 Oastea[i] aceasta de exilaţi israeliţi care sunt în Canaan
vor lua în stăpânire ţara până la Sarepta,[j]
iar exilaţii Ierusalimului, care sunt în Sefarad,
vor lua în stăpânire cetăţile din Neghev!
21 Izbăvitorii[k] se vor sui pe muntele Sion
ca să judece muntele lui Esau.
Şi Împărăţia va fi a Domnului!“
Footnotes
- Obadia 1:3 Sau: de la Sela, capitala Edomului
- Obadia 1:7 Sensul în ebraică al acestui vers este nesigur
- Obadia 1:7 Sau: cursă, zicând: / Nu ştie nimic!
- Obadia 1:9 Teman desemna teritoriul situat la SE de Canaan fiind de multe ori sinonim cu Edom
- Obadia 1:16 Vezi Ier. 25:15-29
- Obadia 1:17 TM; LXX, Siriacă, Tg, VUL: Iacov / vor stăpâni peste cei ce i-au stăpânit
- Obadia 1:19 Ţinutul pustiu din sudul Canaanului, între Beer-Şeba şi Kadeş-Barnea; şi în 1:20
- Obadia 1:19 Ebr.: Şefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului şi ţărmul Mediteranei
- Obadia 1:20 Sensul termenului ebraic este nesigur
- Obadia 1:20 Sau: israeliţi / îi vor stăpâni pe canaaniţi până la Sarepta; sau: Exilaţii din aceste posesiuni (lit.: fortăreţe) aparţinând israeliţilor / îi vor stăpâni pe canaaniţi până la Sarepta
- Obadia 1:21 TM; LXX, Siriacă: Cei izbăviţi
Iona 1-4
Nouă Traducere În Limba Română
Iona încearcă să fugă departe de faţa Domnului
1 Cuvântul Domnului a venit la Iona, fiul lui Amitai,[a] şi i-a zis: 2 „Scoală-te şi du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei, căci răutatea ei s-a suit până la Mine!“
3 Dar Iona s-a sculat să fugă la Tarşiş[b], departe de faţa Domnului. El s-a dus la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea spre Tarşiş. După ce a plătit preţul călătoriei, s-a urcat în corabie ca să meargă împreună cu marinarii la Tarşiş, departe de faţa Domnului.
4 Domnul însă a dezlănţuit pe mare un vânt năprasnic şi astfel s-a stârnit o furtună atât de puternică, încât corabia ameninţa să se sfărâme. 5 Marinarilor li s-a făcut frică şi fiecare a strigat către zeul său, iar pentru a face corabia mai uşoară, au aruncat în mare uneltele care erau în ea.
Iona însă coborâse în cala corabiei, unde se întinsese şi adormise dus. 6 Căpitanul s-a apropiat de el şi i-a zis: „Cum poţi să dormi? Scoală-te şi strigă către Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeul tău se va gândi la noi şi nu vom pieri!“
7 Apoi marinarii au zis unul către celălalt: „Haideţi să tragem la sorţi ca să aflăm din cauza cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!“ Ei au tras la sorţi şi sorţul a căzut pe Iona.
8 Atunci ei l-au întrebat:
– Spune-ne, din cauza cui a venit peste noi această nenorocire? Care este meseria ta şi de unde vii? Care este ţara ta şi din ce popor eşti?
9 El le-a răspuns:
– Sunt evreu şi mă tem de Domnul, Dumnezeul cerurilor, Care a făcut marea şi uscatul!
10 Bărbaţii aceia s-au înfricoşat foarte tare şi l-au întrebat:
– De ce ai făcut lucrul acesta?[c]
(Ei aflaseră că fugea de faţa Domnului, întrucât el le spusese acest lucru.)
11 Marea era din ce în ce mai învolburată, astfel că ei l-au întrebat iarăşi:
– Ce să-ţi facem, pentru ca marea să se liniştească faţă de noi?
12 El le-a răspuns:
– Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare, iar marea se va linişti faţă de voi, întrucât ştiu că din cauza mea a venit peste voi această furtună puternică!
13 Bărbaţii aceia au încercat totuşi să vâslească pentru a se putea întoarce pe uscat, dar n-au reuşit, căci marea se învolbura tot mai tare împotriva lor. 14 Atunci au strigat către Domnul şi au zis: „Doamne, Te rugăm, nu ne lăsa să pierim din cauza vieţii acestui bărbat! Nu lăsa să cadă asupra noastră sânge nevinovat, căci Tu, Doamne, ai făcut aşa cum Ţi-a plăcut!“ 15 Apoi l-au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare, iar marea şi-a potolit furia. 16 Atunci bărbaţii aceia s-au temut foarte tare de Domnul; ei I-au adus Domnului o jertfă şi au făcut juruinţe.
17 Domnul a trimis un peşte mare să-l înghită pe Iona, şi Iona a stat în pântecele peştelui timp de trei zile şi trei nopţi.
Rugăciunea lui Iona
2 Iona s-a rugat Domnului, Dumnezeul său, din pântecele peştelui 2 şi a zis:
„În strâmtorarea mea L-am chemat pe Domnul
şi El mi-a răspuns.
Din adâncul Locuinţei Morţilor[d] am strigat după ajutor
şi Tu mi-ai ascultat glasul.
3 Mă aruncaseşi în adânc,
în inima mărilor,
şi curentul de apă mă învăluise;
toate valurile şi talazurile Tale
treceau peste mine.
4 Ziceam: «Sunt izgonit
dinaintea ochilor Tăi,
şi nu voi mai privi vreodată[e]
spre Templul Tău cel sfânt![f]»
5 Apele mă împresuraseră până aproape să-mi ia viaţa,[g]
adâncul mă învăluise,
iar algele se înfăşuraseră în jurul capului meu.
6 Coborâsem până în străfundurile munţilor,
şi zăvoarele pământului mă încuiaseră pe vecie!
Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu,
mi-ai scos viaţa din groapă!
7 Când mi se scurgea sufletul din mine,
mi-am adus aminte de Domnul
şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine,
în Templul Tău cel sfânt.
8 Cei ce se alipesc de idoli deşerţi
s-au lipsit de îndurarea de care ar fi putut avea parte[h].
9 Dar eu Îţi voi aduce jertfe
cu un strigăt de mulţumire.
Voi împlini ceea ce am jurat!
Mântuirea vine de la Domnul!“
10 Domnul i-a vorbit peştelui, iar peştele l-a vărsat pe Iona pe uscat.
Pocăinţa ninivenilor
3 Cuvântul Domnului a venit a doua oară la Iona şi i-a zis: 2 „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi vesteşte acolo mesajul pe care ţi-l spun!“
3 Iona s-a sculat şi s-a dus la Ninive, potrivit Cuvântului Domnului. Ninive era o cetate deosebit de mare, fiind nevoie de trei zile[i] pentru a o străbate. 4 Iona a început să meargă prin cetate cale de o zi. El striga: „Încă patruzeci de zile şi Ninive va fi distrusă!“ 5 Atunci oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci, de la cel mai mare până la cel mai mic.
6 Când această veste a ajuns la regele din Ninive, acesta s-a ridicat de pe tronul său, şi-a dat jos mantia de pe el, s-a acoperit cu un sac şi s-a aşezat în cenuşă. 7 El a trimis să se vestească în Ninive:
„Din porunca regelui şi a nobililor săi, se cer următoarele:
«Nici un om şi nici un animal, nici din cireadă, nici din turmă, să nu guste nimic, să nu pască şi să nu bea apă deloc! 8 Oamenii şi vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu şi să se întoarcă de la calea lor cea rea şi de la violenţa lor, de care le sunt pline mâinile! 9 Cine ştie? Poate Dumnezeu se va răzgândi, Îi va părea rău, Îşi va opri apriga Sa mânie şi astfel nu vom pieri!»“
10 Dumnezeu a văzut faptele lor şi cum se întorceau ei de la calea lor cea rea. Atunci Dumnezeu s-a căit de răul pe care zisese că li-l va face şi nu l-a mai făcut.
Mânia lui Iona şi îndurarea lui Dumnezeu
4 Iona s-a supărat însă foarte tare din pricina aceasta şi s-a aprins de mânie. 2 El s-a rugat Domnului astfel:
– Ah, Doamne, nu este aceasta tocmai ce spuneam eu pe când eram în ţara mea? De aceea am încercat să fug la Tarşiş[j], pentru că ştiam că eşti un Dumnezeu îndurător şi milos, încet la mânie şi plin de dragoste[k], un Dumnezeu gata să renunţe la a mai trimite nenorocirea. 3 Iar acum, Doamne, Te rog, ia-mi viaţa, căci este mai bine să mor, decât să trăiesc!
4 Domnul i-a răspuns:
– Oare faci bine că te mânii?
5 Atunci Iona a ieşit din cetate şi s-a aşezat la răsărit de aceasta. Acolo şi-a făcut un adăpost şi a şezut la umbra lui, aşteptând să vadă ce se va întâmpla cu cetatea. 6 Domnul Dumnezeu a trimis un ricin[l], pe care l-a făcut să crească deasupra lui Iona, pentru a face umbră capului lui şi pentru a-i înlătura disconfortul. Iona s-a bucurat foarte mult de ricinul acesta. 7 Însă, în zorii zilei următoare, Dumnezeu a trimis un vierme care a vătămat ricinul şi acesta s-a uscat. 8 Când a răsărit soarele, Dumnezeu a trimis un vânt uscat dinspre răsărit. Soarele l-a bătut pe Iona în creştet, sleindu-l de puteri. El şi-a dorit să moară şi a zis: „Mai bine să mor, decât să trăiesc!“
9 Dumnezeu l-a întrebat pe Iona:
– Oare faci bine că te mânii din cauza ricinului?
El a răspuns:
– Da, fac bine că mă mânii, chiar până la moarte[m]!
10 Atunci Domnul i-a zis:
– Ţie ţi s-a făcut milă de acest ricin pentru care nu tu ai trudit şi pe care nu tu l-ai făcut să crească, ci într-o noapte a răsărit şi într-o noapte a pierit. 11 Şi Mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care sunt mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni care nu ştiu să deosebească dreapta de stânga lor şi în care se află şi o mulţime de animale?!
Footnotes
- Iona 1:1 Vezi 2 Regi 14:25
- Iona 1:3 Colonie feniciană în vestul Mediteranei, probabil în Spania sau Sardinia; pentru oamenii din vremea aceea, Tarşişul reprezenta capătul de apus al lumii
- Iona 1:10 Sau: Ce ai făcut!
- Iona 2:2 Ebr.: Şeol
- Iona 2:4 Sau: Tăi. / Totuşi, voi privi din nou
- Iona 2:4 Sau, cf. Teodotion: Tăi! / Oare cum voi putea privi din nou / spre Templul Tău cel sfânt?
- Iona 2:5 Sau: împresuraseră şi îmi ameninţau viaţa,
- Iona 2:8 Sau: şi-au părăsit credincioşia
- Iona 3:3 Poate fi vorba despre complexul de cetăţi format din Ninive, Rehobot-Ir, Calah şi Resen (vezi Gen. 10:11-12), care acoperea o arie mai întinsă; sau trei zile poate fi un mod convenţional de a descrie o distanţă lungă (vezi Gen. 30:36; Ex. 3:18; Ios. 9:16-17)
- Iona 4:2 Vezi nota de la 1:3
- Iona 4:2 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
- Iona 4:6 Identificarea exactă a acestei plante este nesigură; ebr.: qiqaion
- Iona 4:9 Sau: Da, sunt mânios până la culme!; expresia până la moarte indică intensitatea mâniei lui Iona
Mica 1:1-3:6
Nouă Traducere În Limba Română
1 Cuvântul Domnului, care a venit la Mica din Moreşet, pe vremea lui Iotam, a lui Ahaz şi a lui Ezechia, regii lui Iuda[a] – ce a văzut el cu privire la Samaria şi la Ierusalim:
2 „Ascultaţi, toate popoarele!
Să ia aminte pământul şi tot ce este pe el!
Stăpânul Domn să fie martor împotriva voastră,
Stăpânul – din templul Lui cel sfânt[b]!
Judecată împotriva Samariei şi a Ierusalimului
3 Iată, Domnul iese din Lăcaşul Lui;
El coboară şi păşeşte pe înălţimile pământului!
4 Munţii se topesc sub El
şi văile se despică
ca ceara înaintea focului
şi ca apele care ţâşnesc printre versanţi.
5 Toate acestea, din pricina nelegiuirii lui Iacov,
din pricina păcatelor casei lui Israel!
Care este nelegiuirea lui Iacov?
Oare nu Samaria?
Care sunt înălţimile[c] Iudeii?
Oare nu Ierusalimul?
6 De aceea voi preface Samaria într-un morman de ruine
şi într-un loc de plantat vie.
Îi voi prăvăli în vale pietrele
şi-i voi dezveli temeliile.
7 Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate,
tot câştigul ei va fi ars în foc
şi pe toţi idolii ei îi voi lăsa pradă pustiirii;
pentru că a adunat toate acestea din câştigul de prostituată,
în plată de prostituată se vor preface.
Plânset şi tânguire
8 Din pricina aceasta voi plânge şi mă voi tângui,
voi umbla desculţ şi gol,
voi scoate strigăte precum şacalii
şi voi jeli ca puii de struţ.
9 Căci rana[d] ei este de nevindecat;
ea s-a întins până în Iuda,
a ajuns până la poarta poporului meu,
până la Ierusalim.
10 Nu daţi de ştire în Gat[e],
nu plângeţi deloc[f]!
Tăvăliţi-vă în ţărână,
la Bet-Leafra[g]!
11 Treci, locuitoare a Şafirului[h],
goală şi plină de ruşine!
Locuitoarea Ţaananului[i]
nu îndrăzneşte să iasă!
Bet-Eţelul este în jale;
sprijinul lui a fost luat de la voi![j]
12 Locuitoarea Marotului[k] tânjeşte
după vremuri mai bune,
căci s-a coborât nenorocirea din partea Domnului
până la poarta Ierusalimului.
13 Înhamă-ţi caii la carul de luptă,
locuitoare a Lachişului[l]!
Tu ai fost cea dintâi pricină de păcătuire
pentru fiica Sionului,
căci în tine au fost găsite
nelegiuirile lui Israel.
14 De aceea vei da daruri de despărţire[m]
lui Moreşet-Gat!
Casele din Aczib vor fi o amăgire[n]
pentru regii lui Israel!
15 Voi aduce un stăpânitor împotriva ta,
locuitor din Mareşa![o]
Slava lui Israel
va veni la Adulam.
16 Rade-te şi tunde-te
din pricina fiilor tăi, care erau bucuria ta;
lărgeşte-ţi pleşuvia precum vulturul,
căci vor pleca de la tine în captivitate!“
Planurile celor răi şi planurile lui Dumnezeu
2 „Vai de cei ce urzesc nelegiuire
şi uneltesc răul[p] în aşternutul lor!
Chiar din zorii dimineţii încep să le săvârşească,
pentru că le stă în putere.
2 Poftesc ogoare, şi apoi pun mâna pe ele!
Poftesc case, iar apoi şi le însuşesc!
Îl jecmănesc pe om şi casa lui,
pe bărbat şi moştenirea sa.
3 De aceea, aşa vorbeşte Domnul:
«Iată, plănuiesc împotriva acestui clan o nenorocire
de care nu vă veţi putea feri grumajii!
Şi nu veţi mai umbla plini de înfumurare,
căci vor fi vremuri grele.
4 În ziua aceea, veţi fi de pomină
şi se va face un cântec de jale pe seama voastră, care va zice:
‘Suntem ruinaţi de tot!
El înstrăinează proprietatea poporului meu!
Vai cum o înlătură de la mine!
Ogoarele noastre le împarte trădătorilor[q]!’
5 De aceea nu vei mai avea pe nimeni
care să împartă ţara prin sorţ în adunarea Domnului.
Falşii profeţi
6 ‘Nu mai predicaţi!’, vor predica ei atunci.
‘Să nu mai predice aceste lucruri!
Ocările nu ne vor copleşi!’
7 Dar ce ar trebui să se zică, casă a lui Iacov?[r] Ar trebui să se zică:
‘Se mânie chiar atât de uşor Duhul Domnului?
Acesta este felul Lui de a lucra?’
Oare nu fac bine cuvintele Mele
celui ce umblă cu dreptate?[s]
8 De curând, poporul Meu
s-a ridicat ca un duşman.[t]
Aţi smuls mantaua,
ce acoperea haina[u],
de la cei care treceau în siguranţă
ca nişte oameni ce se întorc de la război[v].
9 Voi le izgoniţi pe femeile poporului Meu
din casele lor plăcute
şi luaţi de la copiii lor
pentru totdeauna slava Mea.
10 Sculaţi-vă şi plecaţi,
căci acesta nu mai este locul vostru de odihnă[w].
Pentru că a devenit necurat,
el va fi distrus, iar distrugerea va fi cumplită!
11 Dacă un mincinos şi un înşelător ar veni şi ar spune:
‘Îţi voi predica despre vin şi despre băuturi tari!’[x],
acela ar fi considerat drept predicatorul acestui popor!
Promisiunea restaurării
12 Cu siguranţă te voi strânge în întregime, Iacove!
Cu siguranţă voi aduna rămăşiţa lui Israel!
Îi voi pune laolaltă ca pe o turmă în ţarc,
ca pe nişte oi în păşunea lor;
locul acela va mişuna de oameni.
13 Cel ce deschide calea va merge înaintea lor;
ei vor pătrunde, vor intra pe poartă şi vor ieşi.
Împăratul lor va trece înaintea lor,
şi Domnul va fi în fruntea lor.»“
Cuvânt împotriva liderilor şi profeţilor falşi ai lui Israel
3 Am zis:
„Ascultaţi, căpetenii ale lui Iacov
şi conducători ai casei lui Israel!
N-ar trebui să cunoaşteţi dreptatea?
2 Şi totuşi voi urâţi binele şi iubiţi răul,
jupuiţi pielea de pe poporul Meu
şi carnea de pe oasele lui,
3 mâncaţi carnea poporului meu,
jupuiţi pielea de pe el
şi îi zdrobiţi oasele,
îl ciopârţiţi asemenea cărnii[y] din oală,
asemenea cărnii din cazan.
4 Atunci când vor striga către Domnul,
El nu le va răspunde;
Îşi va ascunde faţa de ei în vremea aceea,
pentru că au săvârşit fapte rele.“
5 Aşa vorbeşte Domnul:
„Cât despre profeţii
care Îmi duc în rătăcire poporul,
aceştia, dacă au muşcat ceva cu dinţii,
vestesc pacea,
dar, dacă cineva nu le pune nimic în gură,
se pregătesc de război împotriva lui.
6 De aceea, noaptea va veni peste voi, fără nici o vedenie,
şi întunericul – fără nici o descoperire!
Soarele va apune peste aceşti profeţi
şi ziua se va întuneca peste ei.
Footnotes
- Mica 1:1 Mica a fost contemporan cu profeţii Isaia şi Osea (vezi primul verset din fiecare carte)
- Mica 1:2 Probabil cu referire la cer; vezi v. 3
- Mica 1:5 Vezi 2 Cron. 28:25; sau, cf. LXX: păcatul
- Mica 1:9 LXX, Siriacă, VUL; TM: rănile
- Mica 1:10 Gat sună asemănător cu termenul ebraic pentru a da de ştire
- Mica 1:10 TM; LXX: nu plângeţi în Acco. În Acco sună asemănător cu termenul ebraic pentru a plânge
- Mica 1:10 Bet-Leafra înseamnă Casa prafului
- Mica 1:11 Şafir înseamnă plăcut(ă)
- Mica 1:11 Ţaanan sună asemănător cu termenul ebraic pentru a ieşi
- Mica 1:11 Bet-Eţel înseamnă Casa apropiată (vecină)
- Mica 1:12 Marot înseamnă Cele amare
- Mica 1:13 Lachiş sună asemănător cu termenul ebraic pentru caii folosiţi la atelaj
- Mica 1:14 Sau: zestre, pe care tatăl o dăruia fetei când aceasta părăsea casa părintească
- Mica 1:14 Aczib sună asemănător cu termenul ebraic pentru amăgire
- Mica 1:15 Mareşa sună asemănător cu termenul ebraic pentru stăpânitor
- Mica 2:1 Lit.: fac răul
- Mica 2:4 Asirienii (vezi Is. 33:1); sau: cuceritorilor; sau: răzvrătiţilor, apostaţilor
- Mica 2:7 Sau: Aceasta ar trebui să zică casa lui Iacov?
- Mica 2:7 Sau, cf. LXX: de a lucra? / Oare nu fac bine cuvintele Lui / celui ce umblă cu dreptate?; în v. 7 avem fie cuvintele falşilor profeţi, care pun nişte întrebări retorice, fie cuvintele lui Mica, împotriva acestora
- Mica 2:8 Sau: V-aţi ridicat ca un duşman / împotriva poporului Meu.
- Mica 2:8 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur; sau: Aţi smuls mantaua celor paşnici
- Mica 2:8 Sau: oameni care nu se gândesc de război, fie în ideea că sunt paşnici (vezi nota precedentă), fie în ideea că au certitudinea că războiul a trecut (vezi versul precedent, cu care este în paralelism sinonimic)
- Mica 2:10 Vezi Deut. 12:9; Is. 28:12
- Mica 2:11 Sau: Îţi voi promite vin şi băuturi tari
- Mica 3:3 LXX; TM: ciopârţiţi ca ceea ce este (se fierbe) în oală
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.